In programul editat ca de obicei de fani pentru partida cu CSM Rm Sarat, a aparut un text scris de un suporter infocat al Progresului („Vali Frizeru”) care ne-a placut foarte mult si il reproducem integral mai jos:

Fix acum nouă ani, într-o Aprilie de-a dreptul jalnică, murea ceva din mine. Progresul intra oficial în faliment și urma să fie evacuat din Cotroceni. Progresul București a fost clubul care în copilărie și adolescență mi-a oferit un loc de care să aparțin, mi-a dat ceva REAL de făcut – ceva mai bun decât să pierd vremea pe net sau să rup jocurile pe calculator, și mi-a adus prieteni de nădejde în viață aproape fără să-mi dau seama.

Nu mi-a fost ușor atunci să accept că o istorie vie se poate stinge atât de repede, că s-ar putea să nu mai prind niciodată o zi de meci, dar mai ales că indiferența poate atinge asemenea cote și că pentru oamenii implicați în fenomen fotbalul nu este altceva decât o sursă de profit. Eram naiv. Timpul mi-a demonstrat contrariul pe toate planurile. Trebuia numai să am răbdare căci acum, la 9 ani de la ultimul meci în Liga a 2-a, jucat pe Cotroceni, ne-am întors în sfârșit pe un stadion de același calibru – pe Farul din Constanța!

A fost primul meci oficial jucat pe unul din marile stadioane ale țării, în fața unui club de tradiție a cărui existentă nu putea fi azi posibilă fără suporterii săi. A fost derby nu doar prin prisma clasamentului. M-am simțit din nou ca acum nouă ani. Ba nu, mai bine! Pentru că de data asta, spre deosebire de acele vremuri tulburi, acum, ca suporter, am ceva ce atunci pierdusem – certitudinea că Progresul nu dispare peste noapte!

Da, timpul chiar ne-a dat peste nas, și mie dar și colegilor de tribună care mai de care mai pesimiști. Iată că miracolul pe care ni l-am dorit s-a produs și renașterea pe care unii nici n-au îndrăznit să o viseze, se înfăptuiește! Și nu mă refer la eventuala promovare în Liga 2, ci la colectivul de oameni pasionați care se cristalizează în jurul acestui ideal. Asta este elementul ce ne deosebește de multe cluburi și prin asta vom persevera în continuare. Tot înainte!

In foto: sus – faza de joc in fata tribunei pline a stadionului Farul; jos – jucatorii si antrenorul Erimia sarbatoresc cu suporterii, urcati pe gard, rezultatul bun cu Farul.

2 gânduri despre „“Am fost la Constanta si mi-a placut”

  1. Foarte frumos!
    Dar numai cu spirit de Progresist nu se poate face performanță!
    Spirit a fost mereu…, dar echipa istorică PROGRESUL BUCUREŞTI s-a desființat şi nimeni nu ştie cum şi de ce (poate ştie ceva dl. Iorgulescu…!): Cristi SĂPUNARU, Cristi TEACĂ sau Bogdan VINTILĂ, nu ştiu, fiindcă i-am intrebat. Poate ne răspunde dl. Irimia!

    Apreciază

    1. Exista pe facebook atat pagina echipei cat si o alta, creata de supprteri si intitulata “Colectivul Progresul Spartac”. Va invitam sa puneti acolo orice intrebare aveti si vi se va raspunde mult mai operativ decat la comment-urile de aici

      Apreciază

Răspunde-i lui Progresul Spartac Anulează răspunsul