Meciul retur al barajului de promovare în Liga a III-a, câștigat de Progresul Spartac cu 6-2 la Crevedia, rămâne unul de referință în istoria clubului nostru. În acest material avem părerile a doi dintre principalii artizani ai golurilor bleu-albastre, Nechita (foto – cel care a reusit doua goluri si o „transversala”) si Cană (doua goluri, o pasa decisiva).
Alexandru Nechita fusese golgheterul echipei în campionat. Iată cum își reamintește el acel meci de neuitat: ”Eram cu toții frustrați după ce pierdusem turul la masa verde, cu 3-0. Șansele noastre erau mai degrabă teoretice, dar am decis să le jucăm. Mă bucur și că atunci, în acele momente cruciale, conducerea ne-a fost alături și nu a pus presiune pe noi. Dimpotrivă, i-am simțit pe conducători alături de noi, de jucători. A fost importantă această comuniune deoarece și noi, la un moment dat, ne întrebaserăm dacă se dorește cu adevărat promovarea sau nu. Scorul l-au deschis gazdele, dar a urmat apoi acel gol cu câlcâiul, o deviere la un șut din afara careului. Am prins aripi după un astfel de gol. La pauză era 2-2, însă simțeam că se poate. La 4-2 pentru noi, conform celor stabilite în vestiar, eu am ridicat mâna și am cerut schimbare. Mă gândeam, spre binele echipei, să intre în locul meu un coechipier proaspăt, probabil Damaschin, să dea gol. Dar providența a vrut ca tot eu să marchez acel gol de 5-2, cel decisiv pentru calificare. Senzația a fost unică. Parcă pluteam. Aveam crampe puternice și nu m-am putut bucura fizic de gol. Abia atunci am ieșit din teren. Emoțiile au continuat până la golul lui Dedu de 6-2, care a închis conturile. Și acum când povestesc mi se face pielea de găină. Este poate cea mai frumoasă amintire fotbalistică a mea”. Alexandru Nechita joacă acum la Bucharest United și speră să promoveze în Liga a III-a: ”Toată lumea acreditează Steaua cu șanse, dar anul trecut era o situație similară. Eu jucam atunci la Carmen și i-am bătut. De ce nu s-ar putea repeta povestea”, încheie fostul progresist, nu înainte însă de a ura succes foștilor săi coechipieri.
Mihai Cană, jucător de bandă stângă, venise la Progresul Spartac direct de la liga secundă, de la Berceni. Centrarile sale „puse cu mana” si loviturile libere transformate cu precizie l-au facut indelung regretat dupa ce a parasit lotul bleu-albastru.
Replica sa, după turul pierdut la masa verde, rămâne antologică: ”Lăsați că dau eu trei în retur. Rămâne să dați voi pe al patrulea și să ne calificăm”.Mihai Cană nu a reușit să se țină de cuvânt în totalitate, dar a marcat numai două goluri și … jumătate, trecându-și în cont și o pasă decisivă în acel meci. Zâmbește și acum când i se reamintesc momentele respective: ”Eram o echipă foarte unită și foarte ambițioasă. Am marcat două goluri și am dat o pasă. Nu a fost norma de trei, promisă, dar cred că a fost bine și așa. Băieții au jucat cu mult aplomb și cu multă determinare. Ce bucurie a fost la final de meci. Eram obosiți pentru că alergasem mult, dar fericiți. A fost o atmosferă fantastică mult peste ceea ce au echipele de Liga a II-a sau Liga a III-a.”.
Mihai Cană continuă să urmărească evoluția echipei Progresul Spartac: ”Mi-a părut rău de cele două promovări ratate la mustață. Dar oricum Progresul Spartac a demonstrat că are o viziune constantă de joc și până la urmă obiectivul va fi atins, poate chiar în acest sezon. Depinde de duelul cu Slatina, de cum se va desfășura competiția, sunt multe necunoscute”, a adăugat Mihai Cană. El joacă acum minifotbal în prima ligă, la echipa Old-Boys, iar la fotbal este legitimat la… Singureni.
Mulțumiri celor doi ex-progresiști și multă sănătate!