Intr-o lume care si-a pierdut brusc toate reperele, in care nu mai stim unde vom fi maine, daca si cand vom reveni la viata „normala”, in care presedinti de state incurajeaza sau participa la manifestatii contra izolarii obligatorii, fotbalul se zbate incercand sa isi regaseasca locul (in foto jucatorii clubului Diriagen din Nicaragua testand regulile “distantarii sociale” pe teren). Dar deciziile nu mai sunt in mana conducerilor de federatii, ci a factorilor guvernamentali, iar reactiile difera extrem de la o tara la alta. Astfel, nu mai departe de ieri am avut parte de doua vesti diametral opuse – Bundesliga a primit o aprobare de principiu din partea ministrului sanatatii pentru a se putea relua pe 8 mai, in vreme ce prim-ministrul Olandei a anuntat ca nici un eveniment sportiv nu va putea avea loc pana la 1 septembrie, campionatul de fotbal fiind implicit anulat.
La noi, reactia factorilor responsabili din conducerea statului pare sa fie mai degraba apropiata de „modelul” olandez decat de cel german, ministrul sanatatii declarand ca s-ar putea discuta de reluarea activitatilor sportive doar peste trei luni, in timp ce Raed Arafat solicita renuntarea la „presiuni” din partea celor din sport in directia revenirii in competitii. Singura speranta pentru LPF a ramas ca reluarea activitatii in ligi din vestul Europei sa demonstreze ca se poate face acest lucru si la noi. Dar cei din Germania, Italia, Spania sau Anglia aduc ca argument forte importanta economica si sociala uriasa pe care o are fotbalul in tarile lor, Il Calcio de pilda putand fi considerat, pe cifre, o „afacere” in top 10 activitati economice in Italia. Si chiar si asa, speranta este ca doar ligile profesioniste sa poata fi incheiate, in conditii speciale, de testari sistematice (care pot ridica reactii adverse din partea populatiei, in contextul in care „prioritatea” acestora poate fi pusa in discutie) si regim de cantonament pe toata perioada pana la finalizarea competitiilor. Majoritatea tarilor au anuntat deja oficial inghetarea campionatelor de tineret si juniori, iar unele, precum Scotia, si a tuturor ligilor inferioare.
Este clar ca si in Romania, chiar daca se vor redeschide, sa zicem, pe 1 iunie, scolile (un reper in lipsa caruia e greu de conceput reluarea antrenamentelor la copii), competitiile celor mici nu se vor mai putea finaliza. La fel, campionatele judetene, care aduna la start mult peste 1000 de echipe, ar reprezenta un efort logistic si un risc semnificativ, in conditiile in care virusul va ramane si tot ce se poate spera este ca numarul de contagieri sa fie unul rezonabil de mic. Rationamentul poate fi extins si la Liga a III-a, unde majoritatea echipelor dispun de resurse financiare limitate, care nu permit un cantonament de aproape doua luni. Liga I se agata inca, asa cum am spus, de un fir de speranta ca vom urma, asa cum am facut mereu, modelul occidental, dar ultimul deadline anuntat de UEFA pentru finalizarea competiei, 20 iulie, pare extrem de strans.
Care ar fi atunci scenariile posibile, in cazul inghetarii totale a sezonului in Romania? Este greu de anticipat acum, temerile fiind ca, sub presiunea problemelor economice, unele cluburi ar urma chiar sa nu poata duce la bun sfarsit sezonul viitor. Ar exista, in principal, doua variante: mentinerea actualului format al competitiei, care ar genera proteste in special in zona retrogradarilor, sau extinderea numarului de echipe, fara retrogradari, care ar multumi pe (aproape) toata lumea, dar ar mari riscul de forfait-uri in sezonul viitor. Desigur, exista si un al treilea scenariu, cel de cosmar, in care fotbalul nu se va putea relua nici la toamna…
In oricare din celelalte doua variante, ar trebui sa vedem Progresul Spartac, liderul seriei a treia din L3, declarata castigatoare a seriei si promovata in liga secunda. Chiar daca se gaseste la egalitate de puncte cu CSM Slatina, Progresul este lider solitar, conform criteriilor de departajare ale ROAF (foto jos), care sunt in numar de 6, incepand de la numarul de puncte si incheind cu numarul total de goluri marcate (in cazul nostru departajarea facandu-se in urma criteriului cu numarul 5, golaverajul). Marirea numarului de echipe in ligile superioare ar putea oferi o sansa si echipelor care s-ar considera “nedreptatite”, precum CSM Slatina, Mostistea Ulmu si Minaur Baia Mare, angrenate in luptele cele mai echilibrate pentru primul loc.
Progresul Spartac 