Meciul de la Ruse a fost unul cu goluri multe, ambele echipe alegand sa faca pressing sus, care, in stadiul de inceput al pregatirilor, a provocat de multe ori erori ale defensivei adverse. Astfel, nu mai putin de patru dintre cele trei goluri (trei ale noastre si primul al bulgarilor) au venit in urma unor recuperari in jumatatea adversa. Dar au fost si doua reusite – cate una de fiecare parte – extrem de spectaculoase: un sut de la distanta al gazdelor si o faza elaborata in stilul de acum tipic al Progresului.
Era minutul 24, la scorul de 1-1, cand progresistii si-au inceput clasica morisca de pase in zona propriului careu, in partea dreapta, de unde au iesit apoi cu o minge catre Donca in centrul terenului. Leo Boiangiu a observat ca faza il dusese pe Stanciu in margine, in dreapta, asa ca a plecat inspirat in sprint sa ocupe pozitia acestuia de varf stanga. Donca a asteptat urcarea in extrema a lui Stanciu si i-a trimis balonul, a urmat centrarea la bara a doua, recentrare cu capul Boiangiu pentru Tudorache si „cap” imparabil din 6 m.
Fazele de gol in care mingea trece pe la aproape toata echipa devin tot mai mult o „marca inregistrata” a progresistilor, care vor sa obtina victoriile pe teren doar ca rezultat al unui fotbal de calitate, in spiritul jocului modern al marilor echipe europene.
Progresul Spartac 