La Chiscani, intram pe teren fara capitanul Ciprian Stanciu (care insa continue sa isi incurajeze coechipierii cu aceeasi ardoare si din mijlocul galeriei progresiste) si cu Sandescu portar titular in lipsa de alternative la nivelul jucatorilor U19. Fara a face un meci mare, conducem cu 2-0 prin reusitele lui Ditu si Apostol, dar un gol marcat din lovitura libera pe final da sperante gazdelor si, cu un om in minus dupa eliminarea lui Edi Radu, incheiem „in corzi”, dar legam a cincea victorie consecutiva la limita!
Meciul urmator il aduce in Vrabiei pe Banel Nicolita (foto, in duel cu Militaru). Chiar daca nu mai arata ca pe vremuri, acesta este animat de aceeasi ambitie si dorinta de victorie ca la 25 de ani, si se straduie din rasputeri sa le-o insufle si colegilor. Dar azi e o zi in care progresistii sunt inspirati si eficienti, iar scorul final este (in sfarsit) unul categoric: 5-1!
Urmatoarea deplasare, la Medgidia – pe uriasul stadion din localitate, care poate prim cam toata populatia orasului – e un meci pe care ni-l vom aminti (sau mai corect, care ne va bantui…) multa vreme, chiar daca miza nu e nici pe departe vreuna majora. Deschidem scorul prin Boiangiu, mai ratam cateva bune ocazii, apoi Ditu face 2-0 si totul pare simplu, Gazdele raman si cu un om in minus dar reusesc totusi sa reduca din diferenta dupa o minge respinsa in fata de Sandescu. Ultimele zece minute sunt insa incredibile… Suntem in 11 contra 9, pentru ca adversarii, dupa ce au epuizat schimbarile, pierd si un jucator accidentat la o ciocnire cu Pardeon (si acesta necesitand inlocuire). Asa ca ne cream ocazii aproape la fiecare faza, ratand 7 (sapte) sanse uriase de 3-1 prin Boiangiu, Apostol, Tudorache, dar mai ales Militaru, care se blocheaza total si pur si simplu evita sa mai traga la poarta din 4 m cautand pase imposibile! Si, in prelungiri, o balbaiala a lui Sandescu duce la acordarea unui penalty pentru gazde in minutul 94 (se acordasera doar 3 minute de prelungire dar nu am reusit sa scoatem mingea din careu…) si la un scor final, absolut ireal dupa aspectul partidei, de 2-2…. Repriza secunda a partidei poate fi urmarita mai jos, dar, pentru masochistii „puri si duri” recomandam derularea direct la ultimele zece minute de joc (Progresul joaca, pentru prima si ultima data, in tricouri bleumarin)!
Abia dupa doua saptamani mai intram din nou pe teren (prilej pentru un interesant amical cu FCSB) pentru ca CSO Bragadiru s-a retras demult din campionat. Iar pauza se simte la Afumati, adversar puternic si dornic de revansa. Facem o partida buna dar fazele noastre se opresc mereu in marginea careului advers. Nici adversari nu au prea multe ocazii, dar o lovitura libera excelent executata in minutul 87 le aduce totusi victoria, si revansa dupa eliminarea din Cupa Romaniei. Rezumatul acestei partidei poate fi urmarit aici:
Ultima etapa se desfasoara acasa, in fata Agricolei Borcea, echipa care incepuse bine campionatul dar se „dezumflase” pe parcurs. Se descatuseaza in sfarsit Tudorache, fara gol pana atunci (!), care reuseste un hat-trick, si castigam lejer cu 7-3, urcand in premiera pe un loc 5 care pare o performanta excelenta dupa cum incepuseram competitia…
Progresul Spartac 