Unul dintre pionierii Progresul Spartac, Mihai Damaschin (foto – cu tricou alb), a acceptat provocarea de a vorbi pentru site-ul nostru, mai ales după postarea rezumatului victoriei cu AFC Regal, 5-0, în care a marcat două goluri.
Mihai Damaschin a jucat la Liga a II-a pentru formații precum Dinamo II, CS Mioveni, Astra Ploiești sau Juventus. La Dinamo II, cu Cornel Țălnar și Emil Ursu antrenori, a debutat la juniorat. Are în palmares două promovări în prima ligă, cu CS Mioveni și cu Astra, dar nu a jucat niciodată la Liga I. Este fiul lui Marian Damaschin I, fostul atacant de la Dinamo și Rapid care, fiind jucător în Divizia B, a fost selecționat la prima reprezentativă.
Mihai a făcut parte din „grupul Singureni” și își reamintește modul cum Progresul Spartac a strâns un prim nucleu: ”Totul a plecat de la o miuță pe sintetic. Ne strângeam mai mulți băieți iar Stoian a avut ideea de a merge să facem o echipă. Stoian fiind progresist, este clar de ce s-a ales această marcă. Nea-m adus apoi unii pe alții și am început să jucăm. Am pierdut acea semifinală a campionatului județean Giurgiu cu Arsenal Malu, dar nu ne-am descurajat. Apoi am plecat tot în grup, de la Singureni, după unele acuze potrivit cărora nu ne-am fi apărat corect șansele”.
În iarna lui 2016-2017, atacantul a fost pus în umbră de venirea lui Ciprian Stanciu. Corect, Mihai Damaschin își amintește: ”La ora aceea lucram, eram angajat, iar fotbalul îl practicam de plăcere, după orele de program. Am jucat cu Stanciu, pe care îl consider un coleg extraordinar și un fotbalist foarte bun, plus că are suflet progresist. Andrei Erimia a și modificat orarul de antrenamente în acea perioadă, intr-un mod care nu era favorabil pentru mine, deoarece nu puteam ajunge la timp de la serviciu. Așa că nu am mai putut ține pasul cu coechipierii, la pregătire fizică și, normal, am pierdut echipa”. Mihai a fost însă reactivat în preajma finalului de sezon, aceasta fiind o altă poveste interesantă.
La meciul din semifinalele Cupei României, pierdut pe Coresi cu Regal, scor 2-1, antrenorul secund al oponenților, Chiriță, a intrat pe final și a marcat golul decisiv, demonstrând că Progresul Spartac nu avea atunci rezerve suficiente pentru a putea schimba soarta unui meci echilibrat. A fost reactivat de urgență Damaschin, iar golul său din play-off, cu aceeași Regal, este unul de palmares pentru clubul nostru: ”Eram pe final de meci și scorul era egal. Am avut atunci o scurtă discuție cu Andrei Erimia și i-am solicitat să mă bage că poate voi da gol. Așa s-a întâmplat, am înscris în minutul 94 golul victoriei și asta ne-a permis să rămânem pe primul loc înaintea ultimei etape, cu AFC Progresul, având la dispoziție și varianta egalului pentru a fi campionii Capitalei. Este una dintre cele mai frumoase amintiri bleu-albastre ale mele”.
Mihai Damaschin are amintiri la fel de plăcute și despre barajul cu Crevedia: ”Era o căldură insuportabilă. Adrenalina promovării, dorința de revanșă după acel meci tur pierdut la masa verde, ne-au făcut să alergăm de două ori mai mult. Pregătirea fizică superioară a fost atu-ul principal. A fost ceva extraordinar. Aveam o echipă bună de Liga a III-a încă de atunci”.
Actualmente, Mihai Damaschin evoluează de plăcere la AFC Progresul 2005, în Liga a IV-a bucureșteană. El însă urmărește și evoluția foștilor coechipieri de la Progresul Spartac, despre care este convins că vor promova: ”Cred că Progresul Spartac este cea mai bună echipă din serie. Urmăresc etapă de etapă ce se întâmplă și le țin pumnii. Mult succes și multă sănătate tuturor”, a încheiat atacantul această scurtă discuție, pentru care îi mulțumim.
Progresul Spartac 