Ciprian Stanciu la ultimul antrenament în Intrarea Vrabiei

Astă-seară, căpitanul și liderul vestiarului progresist, Ciprian Stanciu, a susținut ultimul antrenament în Intrarea Vrabiei, înainte de a pleca spre Baia Mare, la noua sa echipă, Minaur. Ciprian Stanciu a condus ultimul antrenament al grupelor de pitici 2013 și 2014, acesta urmând a fi preluate de colegul său George Jecu.

Copiii i-au făcut o frumoasă surpriză celui care le-a pus ghetele în picioare, dăruindu-i doi magneți pe care au fost imprimate fotografii de la primele lor partide oficiale, în Interligă.

Vizibil emoționat, Ciprian Stanciu a ținut să se adreseze și cititorilor site-ului nostru. ”Aici m-am simțit împlinit ca fotbalist. A fost cea mai bună perioadă a carierei mele. Am jucat inclusiv în Liga a V-a la Progresul Spartac și le mulțumesc tuturor celor care au fost alături de echipă în acești ani. Din păcate sunt obligat să plec să mai joc câțiva ani, dar tot la Progresul Spartac mă voi retrage. Intenția mea este să joc cel puțin până la 37 de ani, adică încă vreo șapte sezoane”, se confesează Ciprian Stanciu.

Vârful de atac bleu-albastru a strâns, în acești ani, 94 de meciuri oficiale și 79 de goluri pentru Progresul Spartac: ”Dacă nu s-ar fi întrerupt competiția mi-aș fi realizat deja prima parte a visului, acela de a juca 100 de meciuri la Progresul Spartac. Vreau să marchez și 100 de goluri pentru echipa mea de suflet și sunt convins că îmi voi atinge aceste obiective înainte de a agăța ghetele în cui”, completează nouarul progresist.

Stanciu a marcat în meciurile de eșalon superior (liga a III-a, Cupa României, baraje) 51 de goluri în 68 de partide. El va urmări în continuare evoluția echipei de seniori, precum și pe cea a echipei de pitici. ”Când cei cu care am început antrenoratul vor ajunge fotbaliști, îmi voi îndeplini un alt vis”, a mai spus Ciprian Stanciu.

La final, Ciprian Stanciu a subliniat că ”pentru cariera sa de fotbalist Progresul Spartac înseamnă mai mult decât evolutiile la FC Național sau Viitorul Constanța”. Stanciu a semnat în această vară, după ratarea barajului cu CSM Slatina, un contract cu Minaur Baia Mare.

Mult succes căpitane! Intrarea Vrabiei va fi mereu casa ta…

Leo Boiangiu: ”Dacă începeam bine acel tur…”

Retrospectiva turului ediției anterioare de campionat este împrospătatî de unul dintre artizani. Mijlocașul Leonard Boiangiu și-a reamintiti câteva dintre momentele-cheie ale acelei perioade:

”Am început cu un meci foarte bun, pe Giulești. Noi nu eram obișnuiți să jucăm cu atâta lume în tribună, așa că am intrat timorați. Apoi a apărut presiunea succesului, după golul senzațional marcat de Donca. Am fost aproape de un rezultat mare care, cu siguranță, ar fi schimbat radical configurația acelui tur de campionat”, spune fotbalistul legitimat actualmente la Progresul Spartac.

”Începutul a fost de coșmar. Am mers din rău în mai rău. la un moment dat aproape că ne pierduserăm încrederea în forțele noastre. Antrenorul Andrei Erimia ne-a liniștit însă spunându-ne că vor veni și victoriile. A avut dreptate, dar nouă ne-a rămas tuturor în minte seria aceea neagră în care nu am câștigat. Promovarea atunci s-a pierdut”, completează tânărul fotbalist.

Progresul Spartac a jucat în toamna lui 2018 și în Cupa României. Are cuvântul, pe marginea acestui subiect, Leo Boiangiu: ”Nu ne așteptam să ajungem atât de sus. Am jucat în 16-imile de finală cu Universitatea Cluj-Napoca. Ne-ar fi plăcut să dăm peste o echipă de primă ligă, dar și cu Șepcile Roșii a fost bine. Ne-au surprins la faza la care au avut penalty, însă per ansamblu cred că am făcut un meci bun. Poate dacă la acel corner înscria Stanciu, în prelungiri orice se putea întâmpla. Oricum parcursul din Cupa României ne-a redat moralul și, poate nu întâmplător, când am ieșit din această competiție ne-am reglat tempo-ul și în campionat”.

Leo Boiangiu a marcat atunci trei goluri: unul în cupă, cu CS Afumați, alte două în campionat, cu Făurei și Medgidia. Două dintre ele, cu Afumațiul și cu Medgidia, poartă o amprentă personală, fiind reușite cu acel „cârlig” din poziție cu spatele la poartă. Ne explică rețeta de succes chiar marcatorul: ”Noi avem o schemă pe care am exersat-o la antrenamente. Donca bate aut pe Ciprian Stanciu, iar acesta încearcă să întoarcă spre mine. De câteva ori a ieșit”.

Un meci special în turul de campionat la care facem referire a fost cel câștigat de noi pe teren propriu cu 1-0, în fața celor de la SC Popești Leordeni. Cel mai bine sintetizează tot Boiangiu: ”Aveam o ambiție deosebită să câștigăm acel meci. Eu veneam chiar de la Popesti Leordeni și voiam să îl înving pe fostul meu antrenor, Viorel Dinu. Plus că tatăl meu este conducător de club chiar la SC Popești-Leordeni. La cina dinaintea meciului țin minte că mă tachina spunându-mi că ne vor bate acasă la noi. Roata s-a întors și la masa de după meci eu am fost cel care a zâmbit”.

Concluzia turului de campionat, intercalat cu meciurile din Cupa României, îi aparține tot interlocutorului nostru, Leonard Boiangiu: ”Cred că am pierdut startul. Acele puncte pierdute nu au mai putut fi recuperate. Ne-am dat seama însă că putem folosi acel campionat pentru crearea unei echipe puternice, cu care să atacăm acum promovarea. Și cred că așa s-a întâmplat. Să nu uităm că apoi am câștigat returul, iar acum suntem în fotoliul de lider. Păcat că s-a întrerupt campionatul, deoarece eram într-o formă foarte bună”.

Întrebat la final dacă așteaptă revenirea în iarbă, Leo a răspuns fără echivoc: ”Visez că sunt iarăși la antrenamente și la meciuri. Va veni cât de curând și acel moment. Multă sănătate tuturor!”.

 

Alexandru Apostol rememorează returul sezonului 2017-2018

”Cu siguranță, chiar dacă a fost un final nefericit, îmi voi aduce aminte sincer cu plăcere, și cred că toți care am fost implicați în proiectul acelui sezon de la jucători, antrenori, patron, suporteri (cu care ar fi trebuit sa încep deoarece au fost cel puțin pentru mine neașteptat de frumoși) și ceilalti care au fost in preajma clubului, trebuie să fim mândri de ce am realizat. Pentru mine a fost una din cele mai frumoase perioade din carieră, poate chiar și peste perioada petrecută la Liga1 fiindcă am întâlnit oameni preocupați, devotați, corecți și care voiau să se bucure de plăcerea jocului și după de restul. În retur cred că fiecare în sinea lui se gândea că noi, o echipă „mică” față de Farul, chiar avem tăria de a depăși fiecare obstacol pus în cale și chiar au fost multe obstacole din mai multe considerente, dar țin minte că spuneam toți un singur lucru: hai să luam pas cu pas fiecare antrenament sau meci și să nu ne rupem in figuri să rămânem Noi și atât.”

Am început abrupt, cu declarația fostului jucător progresist Alexandru Apostol, recuperarea memoriei ce ține de returul sezonului de LIga a III-a, 2017-2018. Vorbele sale au fost prea frumoase, prea pline de conținut, ca să mai fie nevoie de vreo introducere.

Deși era fundaș central, printre altele, Apostol a jucat cu trei cartonașe galbene încărcate în statistică, fără a mai lua vreunul în primăvară. Acest lucru i-a permis, de altfel, să devină singurul din lot care a bifat 26 de meciuri în acea ediție de campionat. ”Nu a fost nici un fel de presiune indiferent cât de mult aș fi jucat și pe ce poziție. Nu sunt un tip foarte dur, probabil o presiune era pe atacantii sau jucătorii adversi, primind sarcini de la antrenori să îmi stimuleze mai mult partea negativă, dar nu reușeau, doar mă amuzau”, spune Apostol.

Pus să nominalizeze un moment aparte al acelui retur, Apostol refuză politicos: ”Tot sezonul a fost plăcut, atrăgător publicului prin lupta „corp la corp” dusă cu Farul și din fiecare meci poți desprinde memorii pe care tinzi sa le reții și să le povestești, iar din acestea vreau să vă readuc tuturor aminte de bucuria noastră după golul doi marcat în deplasare la Axiopolis (fiecare și-a aruncat zâmbetul larg peste colegul lui mai mult ca deobicei)”.

Polivalența lui Apostol, care a jucat pe toate posturile, mai puțin portar, a surprins pe mulți. Explicația îi aparține lui însuși: ”Am primit o întrebare de genul, aproape în fiecare an indiferent de echipa la care eram atât din partea oamenilor din fotbal cât și din a unor persoane sau prieteni din exterior. Am fost crescut în ideea asta de a putea să evoluez pe mai multe poziții și mi-a plăcut de mic. Nu m-am ferit niciodată de provocări și nici de anumite tactici ale antrenorilor. Remarc și voi remarca întotdeauna în plus un jucător care e polivalent și se adaptează foarte repede noilor decizii sau situații”.

Despre ce va urma, Apostol vorbește tot cu tâlc: „Dacă nu mă înșel Progresul o să vină la noi la Balotesti pentru următorul meci – asta dacă se va mai juca fotbal pe plai românesc în următoarea perioadă. Nu mă încearcă vreun sentiment anume, mă voi bucura de revederea cu foștii colegi, antrenori, etc. Le voi da gol, vom câștiga, ne salvăm de la retrogradare iar ei sper totuși că vor promova, dar, mă repet, întâi de toate să avem răbdare și să sperăm că se mai joacă fotbal”.

Ultima urare a lui Alexandru Apostol, înainte de a se despărți de cititorii site-ului nostru, pe care în continuare îl urmărește, este cea de mai jos:

”Mulțumesc, sănătate tuturor să trecem cu bine peste această nebunie și Progresul să promoveze…a încă ceva: mai puțin tv vs breaking news”.

 

 

 

Marius Dițu și amintirea celor două goluri din poarta Farului

Marius Dițu este un fotbalist crescut de Andrei Erimia la juniorii AFC Progresul 1944 Spartac, care a confirmat și la echipa de seniori. În toamna lui 2018, la vremea când bleu-albaștrii erau debutanți în Liga a III-a, Dițu a făcut parte din echipa care a surprins și încântat, reusind un total de cinci goluri intr-un tur in care a evoluat constant ca titular. Îi dăm cuvântul tânărului fotbalist: ”După victoria cu Slobozia, 4-1 la Popești-Leordeni, am căpătat încredere în forțele noastre. De asemenea, celelalte echipe din serie au început să se uite altfel la noi. Nu mai eram doar o necunoscută nou-promovată. Eram echipa care câștiga puncte și făcea spectacol”.

Partida de referință pentru Dițu, în acea perioadă, a fost scorul-fluviu, 7-0, cu Farul Constanța, în care a marcat două goluri. Îi dăm din nou cuvântul pentru a-și reaminti acele clipe: ”Am avut multe emoții. Eram la egalitate de puncte, dar Farul era evident echipa mai experimentată. A mai fost și acea ploaie, plus faptul că jucam pe un teren nou, la ARCOM. Mai mult, în dimineața jocului, Frangu, mijlocașul nostru central, a avut o problemă personală. Noi am aflat cu o oră înainte de meci că nu putem conta pe el. Am uitat însă totul când am intrat pe teren. Am marcat două goluri și cred că aceasta este cea mai frumoasă amintire a mea în tricoul echipei Progresul Spartac. Nu a fost însă important cine a înscris, deoarece victoria a fost a întregii echipe”, încheie modest și altruist fotbalistul.

Echipa a mers constant în acel tur de campionat, iar Dițu a fost unul dintre jucătorii de bază. În penultima etapă, cu Modelu, a suferit o accidentare gravă, ruptură parțială a ligamentului colateral, la genunchiul drept. ”Am revenit abia în aprilie, deoarece am dorit, și eu și clubul, să fim precauți. Accidentarea a fost gravă, dar sunt mulțumit că nu a necesitat intervenție chirurgicală. Un mare merit în recuperarea mea îi revine preparatorului fizic Florin Drăghici, care m-a ajutat enorm și căruia, inclusiv pe această cale, îi mulțumesc. Dreptul este și piciorul meu de bază, chiar dacă joc mijlocaș stânga, așa că nu am dorit să risc nimic”, povestește Marius Dițu.

Culmea, tot de Modelu, însă de această dată în retur, se leagă și amintirea tristă a lui Dițu din acel sezon. ”Am ratat o promovare pe care consider că o meritam. Farul Constanța, fapt dovedit mai ales în meciurile directe, nu a fost mai bună ca noi”. Întrebat ce a stat la baza performanțelor progresiste, în turul acelui campionat, Marius Dițu răspunde fără să ezite: ”Relația cu fanii care au fost prezenți mei de meci lângă echipă, dar și faptul că unii dintre jucători sunt progresiști veritabili, acesta fiind un atu foarte important”.

Actualmente, Dițu, aflat sub contract cu Progresul Spartac, a fost împrumutat până la sfârșitul campionatului, alături de Lolescu și Curt, la colega de serie Sporting Roșiori: ”Consider că pentru mine Progresul Spartac nu este un capitol încheiat. La Roșiori mă simt bine și îmi voi face datoria pentru această echipă, dar gândul meu este tot la Progresul Spartac. Sunt convins că băieții vor face un retur foarte bun și vor depăși CSM Slatina”, afirmă cu încredere jucătorul.

Perioada de pauză forțată, cauzată de pandemia COVID-19, estre caracterizată astfel de Marius Dițu:”Este o situație ciudată, fără precedent. Am ținut legătura cu antrenorul de la Sporting Roșiori și am respectat planul de pregătire. Am avut avantajul că stau la curte și mi-am amenajat un loc în care pot face exerciții fizice în aer liber. Am ținut legătura și cu colegii de la Progresul Spartac. Joc FIFA pe XBox și m-am bucurat când am vîzut că a apărut și extensia Progresul Spartac Esports”.

Marius Dițu, în încheiere, a urat tuturor progresiștilor Paște Fericit și multă sănătate!

 

Mihai Damaschin – remember progresist

Unul dintre pionierii Progresul Spartac, Mihai Damaschin (foto – cu tricou alb), a acceptat provocarea de a vorbi pentru site-ul nostru, mai ales după postarea rezumatului victoriei cu AFC Regal, 5-0, în care a marcat două goluri.

Mihai Damaschin a jucat la Liga a II-a pentru formații precum Dinamo II, CS Mioveni, Astra Ploiești sau Juventus. La Dinamo II, cu Cornel Țălnar și Emil Ursu antrenori, a debutat la juniorat. Are în palmares două promovări în prima ligă, cu CS Mioveni și cu Astra, dar nu a jucat niciodată la Liga I. Este fiul lui Marian Damaschin I, fostul atacant de la Dinamo și Rapid care, fiind jucător în Divizia B, a fost selecționat la prima reprezentativă. 

Mihai a făcut parte din „grupul Singureni” și își reamintește modul cum Progresul Spartac a strâns un prim nucleu: ”Totul a plecat de la o miuță pe sintetic. Ne strângeam mai mulți băieți iar Stoian a avut ideea de a merge să facem o echipă. Stoian fiind progresist, este clar de ce s-a ales această marcă. Nea-m adus apoi unii pe alții și am început să jucăm. Am pierdut acea semifinală a campionatului județean Giurgiu cu Arsenal Malu, dar nu ne-am descurajat. Apoi am plecat tot în grup, de la Singureni, după unele acuze potrivit cărora nu ne-am fi apărat corect șansele”.

În iarna lui 2016-2017, atacantul a fost pus în umbră de venirea lui Ciprian Stanciu. Corect, Mihai Damaschin își amintește: ”La ora aceea lucram, eram angajat, iar fotbalul îl practicam de plăcere, după orele de program. Am jucat cu Stanciu, pe care îl consider un coleg extraordinar și un fotbalist foarte bun, plus că are suflet progresist. Andrei Erimia a și modificat orarul de antrenamente în acea perioadă, intr-un mod care nu era favorabil pentru mine, deoarece nu puteam ajunge la timp de la serviciu. Așa că nu am mai putut ține pasul cu coechipierii, la pregătire fizică și, normal, am pierdut echipa”. Mihai a fost însă reactivat în preajma finalului de sezon, aceasta fiind o altă poveste interesantă.

La meciul din semifinalele Cupei României, pierdut pe Coresi cu Regal, scor 2-1, antrenorul secund al oponenților, Chiriță, a intrat pe final și a marcat golul decisiv, demonstrând că Progresul Spartac nu avea atunci rezerve suficiente pentru a putea schimba soarta unui meci echilibrat. A fost reactivat de urgență Damaschin, iar golul său din play-off, cu aceeași Regal, este unul de palmares pentru clubul nostru: ”Eram pe final de meci și scorul era egal. Am avut atunci o scurtă discuție cu Andrei Erimia și i-am solicitat să mă bage că poate voi da gol. Așa s-a întâmplat, am înscris în minutul 94 golul victoriei și asta ne-a permis să rămânem pe primul loc înaintea ultimei etape, cu AFC Progresul, având la dispoziție și varianta egalului pentru a fi campionii Capitalei. Este una dintre cele mai frumoase amintiri bleu-albastre ale mele”.

Mihai Damaschin are amintiri la fel de plăcute și despre barajul cu Crevedia: ”Era o căldură insuportabilă. Adrenalina promovării, dorința de revanșă după acel meci tur pierdut la masa verde, ne-au făcut să alergăm de două ori mai mult. Pregătirea fizică superioară a fost atu-ul principal. A fost ceva extraordinar. Aveam o echipă bună de Liga a III-a încă de atunci”.

Actualmente, Mihai Damaschin evoluează de plăcere la AFC Progresul 2005, în Liga a IV-a bucureșteană. El însă urmărește și evoluția foștilor coechipieri de la Progresul Spartac, despre care este convins că vor promova: ”Cred că Progresul Spartac este cea mai bună echipă din serie. Urmăresc etapă de etapă ce se întâmplă și le țin pumnii. Mult succes și multă sănătate tuturor”, a încheiat atacantul această scurtă discuție, pentru care îi mulțumim. 

Andreas Iani – omul care a ”împiedicat” promovarea Progresului

Seria ”Interviuri progresiste” revine în forță după reluarea returului. Partida cu AS SR Municipal Brașov, scor 4-0, i-a prilejuit debutul în tricou bleu-albastru lui Andreas Iani, fotbalist aflat încă trei ani sub contract cu Viitorul Constanța, dar împrumutat până la finele campionatului la Progresul Spartac.

Andreas Iani a acceptat cu amabilitate să dialogăm și ne-a relevat unele aspecte foarte interesante. Iani a început fotbalul la Viitorul, după care s-a transferat la Farul Constanța. Acum doi ani a fost integralist în returul de campionat care a adus promovarea marinarilor în liga secundă. În meciul cu Progresul Spartac, scor 1-1, Iani a avut o intervenție decisivă. Diplomat, la întrebarea legată de acel subiect, a preferat să spună că ”nu își aduce aminte foarte bine. Totuși, a continuat Iani, la final colegii l-au felicitat pentru joc și pentru intervenție, spunându-se că dacă nu era el ne bătea Progresul și, mai mult ca sigur, ar fi promovat”.

Iani a jucat în Liga a II-a la Farul Constanța, după care a evoluat și pentru Daco-Getica București, până când această formație s-a desființat. Are, în total, 25 de meciuri în eșalonul secund, iar la Progresul Spartac a ajuns grație fostului său coleg de la juniori, Mihai Șandru, care i-a povestit despre atmosfera din Intrarea Vrabiei.

”Aveam nevoie de jocuri, de echipă bună care să îmi asigure creșterea valorică. Așa am ales Progresul Spartac și nu cred că am greșit”, spune fotbalistul care a început să evolueze ca fundaș dreapta, dar actualmente este mijlocaș defensiv. ”Sistemul de joc foarte mobil al Progresului, 4-3-1-2, mă avantajează, deoarece propune mijlocașilor o libertate mare de mișcare și de gândire. Este o concurență acerbă pe fiecare post de titular, ceea ce îmi place foarte mult”, ne lasă Iani să întrevedem dincolo de ușa vestiarului. Interesați de subiect, îl lăsăm să vorbească mai departe, mai ales că are o frumoasă cursivitate și un vocabular bogat: ”Am venit la Progresul Spartac să promovăm. Orice jucător se gândește la asta, iar la antrenamente tragem toți cu gândul la promovare. M-am adaptat foarte repede deoarece am fost primit excelent. Deja mi-am făcut prieteni în echipă. Acest lucru a fost vital și pentru randamentul meu în teren”, completează noul mijlocaș progresist.

Întrebat despre meciul cu brașovenii, pe care l-a început pe banca de rezerve, Iani răspunde fără să ezite: ”Mă bucur mult că am câștigat. Cred că am intrat mai greu în joc, deoarece tonusul în amicale a fost altul. Dar meciurile oficiale, pe puncte, înseamnă cu totul altceva. După aceea lucrurile au intrat în normal, după penalty-ul lui Stanciu, iar diferența de valoare a fost clară. Oricum cred că sunt mult mai grele meciurile contra echipelor fără obiectiv, cum a fost Brașovul, comparativ cu cele în care sunt implicate contracandidate. Te motivezi altfel. De aceea fiecare meci este foarte greu și trebuie jucat ca o veritabilă finală”.

Andreas Iani afirmă și că l-au impresionat suporterii progresiști: ”Îi știam de la meciul Farul – Progresul. Este impresionant că au venit și la amicale și ne-au susținut. Chiar la meciul de la Ruse, din Bulgaria, au venit peste 10 suporteri care au trecut granița. Orice echipă are nevoie de suporteri și trăiește prin suporteri”.

Andreas Iani este absolvent al Facultății de Educație Fizică și Sport din cadrul Universității Ovidius din Constanța, tot la aceeași instituție de învățământ superior fiind și masterand actualmente.

Bun venit printre progresiști!

Erik Lincar apreciază Progresul Spartac

La finele meciului amical Progresul Spartac – Turris Oltul Turnu Măgurele 1-4 l-am abordat pe antrenorul oaspeților, Erik Lincar, pentru o scurtă discuție, mai ales că el a evoluat ca jucător în Parcul cu Platani.

Lincar a vorbit foarte frumos și deschis despre echipa bleu-albastră: ”Progresul Spartac este o echipă foarte bună, cu care noi am jucat de mai multe ori, tocmai pentru că are o prestație solidă și este un excelent partener în amicale. Acesta cred că este al treilea meci amical între Turris și Progresul, motiv din nou de a spune că bleu-albaștrii sunt o echipă foarte serioasă. Din actualul lot am lucrat cu Șandru și Mihai Ion la Clinceni, ambii fiind fotbaliști pe care îi apreciez și pe care mă bucur că i-am revăzut. Îmi place foarte mult și antrenorul progresist, Andrei Erimia, care este tânăr și ambițios. Echipa are un stil de joc în care se vede clar mâna lui. Progresul Spartac are joc bazat pe posesie, pe construcție, cu echilibru între compartimente și o foarte bună pregătire fizică. Sunt convins că va avea un cuvânt greu de spus în lupta pentru promovare, cu CSM Slatina. Știu că progresiștii au fost mereu între fruntașe, dar au cedat contra unor adversare redutabile precum Farul Constanța sau Rapid. Le urez anul acesta să aibă mult succes și le promit că îi voi urmări în tentativa de a ajunge în Liga a II-a”, a spus Erik Lincar.

Mai departe, tehnicianul teleormănenilor s-a referit la infrastructură: ”Am acceptat să jucăm acest amical în Intrarea Vrabiei deoarece gazonul sintetic este de foarte bună calitate. Condițiile sunt ideale. Nu știu cine investește în echipă, dar îi felicit pe cei din conducere pentru ceea ce văd la Progresul Spartac. Revenind la jucători, sunt unii dintre cei de la Progresul Spartac pe care i-am remarcat în acest amical și, în condițiile în care vor dori, mă gândesc să le dau o șansă să joace la liga secundă, înainte de promovarea Progresului”.

Erik Lincar a jucat la FC Național în sezonul 2006-2007, așa că își amintește de acea perioadă: ”Pentru noi, jucătorii mai experimentați, cum am fost eu sau Florentin Dumitru, nu a fost cea mai plăcută experiență. Aspecte extrafotbalistice au afectat calitatea echipei și chiar au influențat retrogradarea. Dar păstrez în inimă atmosfera foarte plăcută din Cotroceni. Îmi reamintesc că actualul căpitan al echipei progresiste, Stanciu, era junior la FC Național și făcea primii pași în cariera de profesionist. Chiar dacă acum nu a jucat în amicalul cu noi, fiind accidentat, mă bucur că îl regăsesc la Progresul. Să vă mai spun un secret. În iarna trecută, când și Turris Oltul era tot în Liga a III-a, am avut tratative avansate cu Stanciu să îl luăm la Turnu Măgurele, dar până la urmă decizia lui a fost de a rămâne la Progresul Spartac. Acum este printre golgeterii seriei și, evident, îi țin pumnii lui și echipei”.

Erik Lincar a încheiat acest miniinterviu exclusiv pentru http://www.progresulspartac.com cu un salut pentru suporterii echipei Progresul Spartac.

 

Erwah Alnablsi – ”România este a doua mea patrie, iar Progresul Spartac este a doua mea familie”

La începutul sezonului, staff-ul progresist a fost luat prin surprindere de anunțul lui Florin Drăghici, preparatorul fizic din ultimii doi ani al echipei, care a acceptat o ofertă venită din Irak. Ca o ironie a sorții, Orientul Mijlociu ne-a „oferit” in scurtă vreme înlocuitorul acestuia, sirianul Erwah Alnablsi!

Erwah este sirian născut la Dubai. A jucat fotbal la echipe de top din Emiratele Arabe Unite, cum ar fi Al Wahda și Al Shabab, la nivel de juniori. Postul său în echipă era de mijlocaș defensiv, însă consideră că nu a fost un jucător talentat. A performat însă în perimetru sportiv la jiu-jitsu, fiind campion național și continental. A crescut în sport și din acest motiv s-a atașat de valorile sportului, alegând să servească acest domeniu.

S-a dedicat studiului și a descoperit că îi place kinetoterapia. La un moment dat, în dorința sa infinită de dezvoltare profesională, a încercat un inedit joc cu soarta. A scris numele unor țări pe bilețele de hârtie și a ales, având hazardul drept aliat. A ieșit România, așa că Erwah, neștiind limba, s-a interesat de un master în kinetoterapie. A vrut inițial să meargă la Facultatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davilla” din București, dar nu ns-a format grupă de masteranzi. Așa a ajuns la Facultatea de Kinetoterapie a Universității Naționale de Educație Fizică și Sport din București, unde a absolvit cursurile de licență și apoi masterul. „De când am venit în România mi-a plăcut foarte mult și mi-am dat seama că nu voi mai pleca niciodată de aici. A fost un sentiment inexplicabil, dar pe care încă îl resimt foarte puternic. Așa a devenit România a doua mea patrie. M-am căsătorit, am doi copii și simt românește”, ne explică Erwah. A urmat, ulterior, încununarea carierei universitare, cu susținerea tezei de doctorat la UNEFS, pe o temă izvorâtă din practică, legată de implicarea proactivă a persoanelor sedentare, grupa de vârstă 55-60 de ani.

Specializarea sa este una dublă fiind kinetoterapeut și preparator fizic. Cele două domenii nu se confundă, iar cunoștințele legate de ele concură la crearea unui tip de specialist rar, așa cum este Erwah. Abilitățile sale profesionale nu au rămas neobservate, el având acum o mulțime de colaborări cum ar fi la echipa de Liga a IV-a Bucharest United, cu jucători de tenis, cu boxeri sau cu lotul olimpic de scrimă al României. Practica medicală a efectuat-o în mai multe etape la Spitalul Colentina din București sau la Spitalul Județean Ilfov. ”Îmi place să ajut oamenii. Fiecare din noi are potențial care trebuie valorificat”, spune, la modul general, Erwah.

Relația sa cu Progresul Spartac a venit organic, bazată pe aceeași dorință a sa de a învăța, de a căpăta noi experiențe. ”La început am stabilit cu Andrei Erimia să vin de 2-3 ori pe săptămână să lucrez cu băieții. Ulterior, văzând care este filosofia Progresul Spartac, fără să îmi ceară nimeni am început să vin în fiecare zi. M-am legat afectiv de echipă și cred că, în afară de latura fizică, prezența mea în grup a avut influență și asupra creșterii psihologice, a încrederii în sine. Până la urmă pregătirea fizică reprezintă baza fundamentală a pregătirii spirituale și psihologice, mai ales în sport”, ne spune kinetoterapeutul venit din Golful Persic. ”Nu cred că greșesc dacă spun că, acum, Progresul Spartac este a doua mea familie. Mă simt excelent la echipă și mă bucur foarte mult văzând cum crește proiectul, pe toate laturile. Aici cred că un rol foarte important îl are Andrei Erimia, care este foarte comunicativ și dispus permanent să învețe. Petrece mult timp cu echipa, iar mie mi-a dat mână liberă în munca mea, ceea ce este foarte important. Practic, atunci când ne-am întâlnit prima dată, Andrei a acceptat metodele mele noi de lucru, fiind dispus să renunțe la cele vechi practicate încă în fotbalul românesc. De atunci mi-am dat seama că pot lucra și performa alături de Progresul Spartac”, simte nevoia să completeze Erwah. Special despre relația cu Andrei Erimia, Erwah spune că ”Andrei mi-a dat oportunitatea de a lucra la nivel înalt, cu exerciții complexe. Deși am mână liberă pe specialitatea mea, subordonez totul obiectivului colectiv și încerc să întocmesc planurile de pregătire individualizate, în funcție de traseul echipei și de ce dorește Andrei Erimia, în calitate de antrenor principal. Altfel, dacă nu ar exista această cooperare și comunicare la nivel excelent, eu nu aș putea să îmi duc la bun sfârșit misiunea în cadrul echipei”. După aceea, Erwan ne mai spune și că ”este oricând la dispoziția jucătorilor și celorlalți progresiști pentru discuții individuale și programe speciale care să îi ajute să crească în valoare”.

Interlocutorului nostru nu îi trebuie puse prea multe întrebări, deoarece răspunsurile curg singure, organic, legate de dialogul deschis. Erwah precizează că ”la Progresul Spartac sunt jucători cu potențial excelent. Mulți pot juca în Liga I fără probleme. De aceea sunt convins că avem mari șanse de a promova în liga secundă în acest an”. Erwah mută din nou în plan sentimental, după această afirmație: ”Ceea ce am resimțit mereu la Progresul Spartac, deschidere, lipsa presiunii, spiritul de întra-ajutorare, m-au făcut să apelez la studiul istoriei echipei. Progresul București, am înțeles ulterior, așa a avut drept norme nescrise de conduită mereu. De aceea cred că an nimerit în locul potrivit, la momentul potrivit, iar aportul meu la performanțele echipei a fost întotdeauna subliniat de antrenori și de jucători, fapt pentru care le mulțumesc”. După o scurtă pauză, kinetoterapeutul arab completează cu încă un gând: ”La Progresul Spartac se lucrează ușor, iar satisfacțiile sunt uriașe. Să vezi cum se transformă echipa, de la etapă la etapă, cum condiția fizică devine un atu în meciuri, este o mare realizare a staff-ului tehnic”.

Ca orice sirian, Erwan Alnablsi este suporter al echipei naționale a țării sale: ”Mă bucur că avem o generație foarte bună. Chiar dacă Siria este devastată de un îndelungat război civil, am obținut calificarea la Cupa Asiei, fiind și la barajul play-off pentru Cupa Mondială. Sper să revină pacea și lucrurile să reintre în normal”.

Planurile de viitor ale lui Erwah se leagă indisolubil de familie, de România și de Progresul Spartac. El termină delicios această discuție, la propriu și la figurat, invintându-ne să gustăm o baclava producție proprie: ”O altă pasiune a mea este bucătăria. Am un magazin micuț de dulciuri tradiționale, iar specialitatea casei este baclavaua. Mulți dintre fotbaliștii progresiști au mâncat prăjituri făcute de mine  și au rămas încântați. Vă invit pe toți să gustați produse în care, ca și în orice altă activitate, în afara ingredientelor este… suflet”. Om credincios, Erwah încearcă să ajute oamenii, în acest fel ajutându-se pe sine însuși.

Ar mai fi fost multe de spus și de scris, dar timpul este o resursă limitată și importantă pentru Erwah, cel care consideră că sportul este marea pasiune și provocare a vieții sale. Erwah este un membru al familiei progresiste, iar munca sa reprezintă un element de valoare pentru Progresul Spartac.

شكراً جزيلاً لك يا عروة

 

Leo Boiangiu – ”Este bine, dar putea fi și mai bine”

Leonard Boiangiu, mijlocașul ofensiv al echipei Progresul Spartac, a fost ales să tragă concluziile turului de campionat. ”Inițial a fost un șoc pentru noi toți, să ajungem într-o serie nouă, cu altă geografie și cu adversari diferiți. Contactul cu noii oponenți, facilitat de turul campionatului, ne va ușura, sperăm, misiunea în retur”, spune Leo.

El a fost, ca de obicei, unul dintre cei mai constanți fotbaliști progresiști, lipsind o singură dată dintre cei convocați, într-o etapă în care a fost suspendat pentru cumul de cartonașe galbene. Leo Boiangiu a marcat un gol (la Voluntari 2 – foto) și a dat patru pase de gol în rundele de până acum. Cu U Craiova 2, el a fost autorul unui șut în bara transversală, de unde Milea, pe fază, a reluat în poartă pentru 1-0.

Întrebat despre evoluția din tur a bleu-albaștrilor, el a comentat astfel: ”Este bine, dar putea fi și mai bine. Pozitiv este faptul că am terminat pe primul loc și avem meciurile cu echipele fruntașe, în retur, pe teren propriu. Am pierdut însă prea ușor puncte în meciurile cu Pucioasa și Moreni, ori acasă cu Bascov. Cu șase puncte în plus, la două victorii distanță de Slatina, altfel se punea problema acum. Dar avem încredere că pauza de iarnă va fi un sfetnic bun și vom trage concluziile care se impun. Sunt convins că nu vom mai repeta erorile comise”.

Din cele spuse de Boiangiu rezultă clar că ambiția sa, nemărturisită, este promovarea. Provocat de acest gând, mijlocașul progresist afirmă: ”Cine nu și-ar dori promovarea? Ar însemna o mare realizare și o încununare a muncii noastre, a tuturor”.

Cum lotul s-a primenit în vară, Leonard Boiangiu a rămas unul dintre jucătorii de vechime: ”Cei noi au fost întotdeauna bine primiți în vestiarul progresist și s-au adaptat repede. Așa am avut și eu parte de o primire frumoasă când am venit să joc pentru Progresul Spartac. Este o lege nescrisă pe care ne face plăcere să o respectăm, fără a pune presiune pe cineva”, spune Leo cu zâmbetul pe buze (chiar daca nu are mingea la picior…).

În sezonul trecut, Progresul Spartac a fost colegă de serie cu SC Popești-Leordeni, unde președinte este tatăl său, Valentin. Leo caracterizează cu umor acest aspect inedit: ”Îmi pare rău că nu mai jucăm cu Popești-Leordeni. Era cumva un orgoliu de familie în joc. Oricum tatăl meu, atunci când SC Popești-Leordeni nu are meci concomitent, vine și este susținător al culorilor bleu-albastre, indiferent că eu sunt sau nu în teren”.

Leo Boiangiu este dinamovist și spune că ar fi nemaipomenit să ”jucăm un meci oficial cu Dinamo. Deocamdată ar fi posibil în Cupa României, dar poate… cine știe. Mi-ar face mare plăcere și aș da totul pe teren să joc împotriva echipei la care am crescut”, adaugă Leo Boiangiu.

El este masterand în primul an al Facultății de Educație Fizică și Sport de la Universitatea ”Spiru Haret” București și speră, la un moment dat, să poată îmbina școala și fotbalul. La final, Leo Boiangiu a ținut, în mod expres, să salute galeria progresistă căreia îi mulțumește din suflet pentru efortul continuu de a fi, acasă și în deplasare, alături de fotbaliștii de la Progresul Spartac.

Nicolae Leafu – ”Victoria de la Craiova ar fi cel mai frumos cadou pentru onomastică”

Suntem în prag de sărbători hibernale, așa că, la rubrica ”Interviuri progresiste” s-a nimerit foarte bine ca Nicolae Leafu să fie invitat. Nu neapărat pentru că vine Sf. Nicolae, ci pentru că el reprezintă singurul punct fix din zona defensivă. Din cei 10 fundași aflați în lotul progresist, doar Nicolae Leafu a jucat ca titular aproape în toate meciurile. A lipsit o singură dată, când a fost suspendat pentru cumul de cartonașe galbene, iar la un meci a fost rezervă și a intrat la pauză.

Întrebat despre constanța dovedită în joc, Nicolae Leafu răspunde cu modestie: ”Este meritul întregii echipe că avem un joc bun, elaborat, modern. Toți băieții de anul trecut, care au rămas în echipă, cred că joacă mai bine. Eu mă simt mult mai încrezător în forțele mele și acest lucru se datorează, în primul rând, antrenorului Andrei Erimia care este corect cu fiecare dintre noi”.

Nicolae Leafu spune că își dorește un cadou special de ziua sa onomastică: ”Victoria de la Craiova. Acesta ar fi cadoul cel mai potrivit. Plus că ne-ar asigura și fotoliul de lider în pauza dintre tur și retur”.

Deja la al treilea sezon în tricou bleu-albastru, Nicolae Leafu poate face o comparație: ”O serie totalmente diferită, dar pe care am reușit să o deslușim în acest tur de campionat care se încheie vineri. De acum nu mai putem folosi pretextul că nu ne cunoaștem adversarii, așa că returul cred că va fi mai ușor. Am luat contact cu particularitățile propuse de seria respectivă și cred că avem un potențial excelent. Au fost mulți jucători nou-veniți, dar, în spiritul vestiarului progresist, nu contează cine intră: important este să jucăm bine și să câștigăm”, trasează fundașul liniile directoare ale unei concluzii.

Nicolae Leafu are un mic regret personal: ”Deocamdată nu am reușit să înscriu niciun gol, dar sunt convins că va veni și vremea mea. Mai important este, cum spuneam, că am început bine, după care am continuat și mai bine”.

Din fotbalul mare, Leafu l-a avut ca idol pe Steven Gerrard, dar după retragerea acestuia a început să se uite admirativ la jocul lui Sergio Ramos: ”Cred că este cel mai complet fundaș din lume la momentul actual, plus că are și un joc ofensiv excepțional. Aștept momentul în care va deveni cel mai selecționat fotbalist, probabil după Campionatul European din 2020”.

Leafu apreciază foarte mult și devotamentul suporterilor: ”Ne ajută extrem de tare să știm, să auzim că există oameni care își rup de la gură și din timpul lor, pentru Progresul Spartac, pentru noi. Este ceva deosebit și le mulțumim”.

În plan personal, Nicolae Leafu este absolvent al Facultății de Kinetoterapie, iar pe viitor și-a propus să urmeze și cursurile Școlii Naționale de Antrenor. ”Deocamdată principalul meu obiectiv este fotbalul. Îmi doresc enorm să promovăm cu Progresul Spartac, să jucăm în Liga a II-a. Cred că merităm acest bonus după două campionate în care am fost mereu acolo, în fruntea clasamentului”, mai spune Nicolae Leafu.

Pentru că am început cu sărbătorile, interlocutorul nostru, surprins la discuție după o ședință de antrenament, urează tuturor suporterilor progresiști „Sărbători fericite și multă sănătate”!