Erwah Alnablsi – ”România este a doua mea patrie, iar Progresul Spartac este a doua mea familie”

La începutul sezonului, staff-ul progresist a fost luat prin surprindere de anunțul lui Florin Drăghici, preparatorul fizic din ultimii doi ani al echipei, care a acceptat o ofertă venită din Irak. Ca o ironie a sorții, Orientul Mijlociu ne-a „oferit” in scurtă vreme înlocuitorul acestuia, sirianul Erwah Alnablsi!

Erwah este sirian născut la Dubai. A jucat fotbal la echipe de top din Emiratele Arabe Unite, cum ar fi Al Wahda și Al Shabab, la nivel de juniori. Postul său în echipă era de mijlocaș defensiv, însă consideră că nu a fost un jucător talentat. A performat însă în perimetru sportiv la jiu-jitsu, fiind campion național și continental. A crescut în sport și din acest motiv s-a atașat de valorile sportului, alegând să servească acest domeniu.

S-a dedicat studiului și a descoperit că îi place kinetoterapia. La un moment dat, în dorința sa infinită de dezvoltare profesională, a încercat un inedit joc cu soarta. A scris numele unor țări pe bilețele de hârtie și a ales, având hazardul drept aliat. A ieșit România, așa că Erwah, neștiind limba, s-a interesat de un master în kinetoterapie. A vrut inițial să meargă la Facultatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davilla” din București, dar nu ns-a format grupă de masteranzi. Așa a ajuns la Facultatea de Kinetoterapie a Universității Naționale de Educație Fizică și Sport din București, unde a absolvit cursurile de licență și apoi masterul. „De când am venit în România mi-a plăcut foarte mult și mi-am dat seama că nu voi mai pleca niciodată de aici. A fost un sentiment inexplicabil, dar pe care încă îl resimt foarte puternic. Așa a devenit România a doua mea patrie. M-am căsătorit, am doi copii și simt românește”, ne explică Erwah. A urmat, ulterior, încununarea carierei universitare, cu susținerea tezei de doctorat la UNEFS, pe o temă izvorâtă din practică, legată de implicarea proactivă a persoanelor sedentare, grupa de vârstă 55-60 de ani.

Specializarea sa este una dublă fiind kinetoterapeut și preparator fizic. Cele două domenii nu se confundă, iar cunoștințele legate de ele concură la crearea unui tip de specialist rar, așa cum este Erwah. Abilitățile sale profesionale nu au rămas neobservate, el având acum o mulțime de colaborări cum ar fi la echipa de Liga a IV-a Bucharest United, cu jucători de tenis, cu boxeri sau cu lotul olimpic de scrimă al României. Practica medicală a efectuat-o în mai multe etape la Spitalul Colentina din București sau la Spitalul Județean Ilfov. ”Îmi place să ajut oamenii. Fiecare din noi are potențial care trebuie valorificat”, spune, la modul general, Erwah.

Relația sa cu Progresul Spartac a venit organic, bazată pe aceeași dorință a sa de a învăța, de a căpăta noi experiențe. ”La început am stabilit cu Andrei Erimia să vin de 2-3 ori pe săptămână să lucrez cu băieții. Ulterior, văzând care este filosofia Progresul Spartac, fără să îmi ceară nimeni am început să vin în fiecare zi. M-am legat afectiv de echipă și cred că, în afară de latura fizică, prezența mea în grup a avut influență și asupra creșterii psihologice, a încrederii în sine. Până la urmă pregătirea fizică reprezintă baza fundamentală a pregătirii spirituale și psihologice, mai ales în sport”, ne spune kinetoterapeutul venit din Golful Persic. ”Nu cred că greșesc dacă spun că, acum, Progresul Spartac este a doua mea familie. Mă simt excelent la echipă și mă bucur foarte mult văzând cum crește proiectul, pe toate laturile. Aici cred că un rol foarte important îl are Andrei Erimia, care este foarte comunicativ și dispus permanent să învețe. Petrece mult timp cu echipa, iar mie mi-a dat mână liberă în munca mea, ceea ce este foarte important. Practic, atunci când ne-am întâlnit prima dată, Andrei a acceptat metodele mele noi de lucru, fiind dispus să renunțe la cele vechi practicate încă în fotbalul românesc. De atunci mi-am dat seama că pot lucra și performa alături de Progresul Spartac”, simte nevoia să completeze Erwah. Special despre relația cu Andrei Erimia, Erwah spune că ”Andrei mi-a dat oportunitatea de a lucra la nivel înalt, cu exerciții complexe. Deși am mână liberă pe specialitatea mea, subordonez totul obiectivului colectiv și încerc să întocmesc planurile de pregătire individualizate, în funcție de traseul echipei și de ce dorește Andrei Erimia, în calitate de antrenor principal. Altfel, dacă nu ar exista această cooperare și comunicare la nivel excelent, eu nu aș putea să îmi duc la bun sfârșit misiunea în cadrul echipei”. După aceea, Erwan ne mai spune și că ”este oricând la dispoziția jucătorilor și celorlalți progresiști pentru discuții individuale și programe speciale care să îi ajute să crească în valoare”.

Interlocutorului nostru nu îi trebuie puse prea multe întrebări, deoarece răspunsurile curg singure, organic, legate de dialogul deschis. Erwah precizează că ”la Progresul Spartac sunt jucători cu potențial excelent. Mulți pot juca în Liga I fără probleme. De aceea sunt convins că avem mari șanse de a promova în liga secundă în acest an”. Erwah mută din nou în plan sentimental, după această afirmație: ”Ceea ce am resimțit mereu la Progresul Spartac, deschidere, lipsa presiunii, spiritul de întra-ajutorare, m-au făcut să apelez la studiul istoriei echipei. Progresul București, am înțeles ulterior, așa a avut drept norme nescrise de conduită mereu. De aceea cred că an nimerit în locul potrivit, la momentul potrivit, iar aportul meu la performanțele echipei a fost întotdeauna subliniat de antrenori și de jucători, fapt pentru care le mulțumesc”. După o scurtă pauză, kinetoterapeutul arab completează cu încă un gând: ”La Progresul Spartac se lucrează ușor, iar satisfacțiile sunt uriașe. Să vezi cum se transformă echipa, de la etapă la etapă, cum condiția fizică devine un atu în meciuri, este o mare realizare a staff-ului tehnic”.

Ca orice sirian, Erwan Alnablsi este suporter al echipei naționale a țării sale: ”Mă bucur că avem o generație foarte bună. Chiar dacă Siria este devastată de un îndelungat război civil, am obținut calificarea la Cupa Asiei, fiind și la barajul play-off pentru Cupa Mondială. Sper să revină pacea și lucrurile să reintre în normal”.

Planurile de viitor ale lui Erwah se leagă indisolubil de familie, de România și de Progresul Spartac. El termină delicios această discuție, la propriu și la figurat, invintându-ne să gustăm o baclava producție proprie: ”O altă pasiune a mea este bucătăria. Am un magazin micuț de dulciuri tradiționale, iar specialitatea casei este baclavaua. Mulți dintre fotbaliștii progresiști au mâncat prăjituri făcute de mine  și au rămas încântați. Vă invit pe toți să gustați produse în care, ca și în orice altă activitate, în afara ingredientelor este… suflet”. Om credincios, Erwah încearcă să ajute oamenii, în acest fel ajutându-se pe sine însuși.

Ar mai fi fost multe de spus și de scris, dar timpul este o resursă limitată și importantă pentru Erwah, cel care consideră că sportul este marea pasiune și provocare a vieții sale. Erwah este un membru al familiei progresiste, iar munca sa reprezintă un element de valoare pentru Progresul Spartac.

شكراً جزيلاً لك يا عروة

 

Leo Boiangiu – ”Este bine, dar putea fi și mai bine”

Leonard Boiangiu, mijlocașul ofensiv al echipei Progresul Spartac, a fost ales să tragă concluziile turului de campionat. ”Inițial a fost un șoc pentru noi toți, să ajungem într-o serie nouă, cu altă geografie și cu adversari diferiți. Contactul cu noii oponenți, facilitat de turul campionatului, ne va ușura, sperăm, misiunea în retur”, spune Leo.

El a fost, ca de obicei, unul dintre cei mai constanți fotbaliști progresiști, lipsind o singură dată dintre cei convocați, într-o etapă în care a fost suspendat pentru cumul de cartonașe galbene. Leo Boiangiu a marcat un gol (la Voluntari 2 – foto) și a dat patru pase de gol în rundele de până acum. Cu U Craiova 2, el a fost autorul unui șut în bara transversală, de unde Milea, pe fază, a reluat în poartă pentru 1-0.

Întrebat despre evoluția din tur a bleu-albaștrilor, el a comentat astfel: ”Este bine, dar putea fi și mai bine. Pozitiv este faptul că am terminat pe primul loc și avem meciurile cu echipele fruntașe, în retur, pe teren propriu. Am pierdut însă prea ușor puncte în meciurile cu Pucioasa și Moreni, ori acasă cu Bascov. Cu șase puncte în plus, la două victorii distanță de Slatina, altfel se punea problema acum. Dar avem încredere că pauza de iarnă va fi un sfetnic bun și vom trage concluziile care se impun. Sunt convins că nu vom mai repeta erorile comise”.

Din cele spuse de Boiangiu rezultă clar că ambiția sa, nemărturisită, este promovarea. Provocat de acest gând, mijlocașul progresist afirmă: ”Cine nu și-ar dori promovarea? Ar însemna o mare realizare și o încununare a muncii noastre, a tuturor”.

Cum lotul s-a primenit în vară, Leonard Boiangiu a rămas unul dintre jucătorii de vechime: ”Cei noi au fost întotdeauna bine primiți în vestiarul progresist și s-au adaptat repede. Așa am avut și eu parte de o primire frumoasă când am venit să joc pentru Progresul Spartac. Este o lege nescrisă pe care ne face plăcere să o respectăm, fără a pune presiune pe cineva”, spune Leo cu zâmbetul pe buze (chiar daca nu are mingea la picior…).

În sezonul trecut, Progresul Spartac a fost colegă de serie cu SC Popești-Leordeni, unde președinte este tatăl său, Valentin. Leo caracterizează cu umor acest aspect inedit: ”Îmi pare rău că nu mai jucăm cu Popești-Leordeni. Era cumva un orgoliu de familie în joc. Oricum tatăl meu, atunci când SC Popești-Leordeni nu are meci concomitent, vine și este susținător al culorilor bleu-albastre, indiferent că eu sunt sau nu în teren”.

Leo Boiangiu este dinamovist și spune că ar fi nemaipomenit să ”jucăm un meci oficial cu Dinamo. Deocamdată ar fi posibil în Cupa României, dar poate… cine știe. Mi-ar face mare plăcere și aș da totul pe teren să joc împotriva echipei la care am crescut”, adaugă Leo Boiangiu.

El este masterand în primul an al Facultății de Educație Fizică și Sport de la Universitatea ”Spiru Haret” București și speră, la un moment dat, să poată îmbina școala și fotbalul. La final, Leo Boiangiu a ținut, în mod expres, să salute galeria progresistă căreia îi mulțumește din suflet pentru efortul continuu de a fi, acasă și în deplasare, alături de fotbaliștii de la Progresul Spartac.

Nicolae Leafu – ”Victoria de la Craiova ar fi cel mai frumos cadou pentru onomastică”

Suntem în prag de sărbători hibernale, așa că, la rubrica ”Interviuri progresiste” s-a nimerit foarte bine ca Nicolae Leafu să fie invitat. Nu neapărat pentru că vine Sf. Nicolae, ci pentru că el reprezintă singurul punct fix din zona defensivă. Din cei 10 fundași aflați în lotul progresist, doar Nicolae Leafu a jucat ca titular aproape în toate meciurile. A lipsit o singură dată, când a fost suspendat pentru cumul de cartonașe galbene, iar la un meci a fost rezervă și a intrat la pauză.

Întrebat despre constanța dovedită în joc, Nicolae Leafu răspunde cu modestie: ”Este meritul întregii echipe că avem un joc bun, elaborat, modern. Toți băieții de anul trecut, care au rămas în echipă, cred că joacă mai bine. Eu mă simt mult mai încrezător în forțele mele și acest lucru se datorează, în primul rând, antrenorului Andrei Erimia care este corect cu fiecare dintre noi”.

Nicolae Leafu spune că își dorește un cadou special de ziua sa onomastică: ”Victoria de la Craiova. Acesta ar fi cadoul cel mai potrivit. Plus că ne-ar asigura și fotoliul de lider în pauza dintre tur și retur”.

Deja la al treilea sezon în tricou bleu-albastru, Nicolae Leafu poate face o comparație: ”O serie totalmente diferită, dar pe care am reușit să o deslușim în acest tur de campionat care se încheie vineri. De acum nu mai putem folosi pretextul că nu ne cunoaștem adversarii, așa că returul cred că va fi mai ușor. Am luat contact cu particularitățile propuse de seria respectivă și cred că avem un potențial excelent. Au fost mulți jucători nou-veniți, dar, în spiritul vestiarului progresist, nu contează cine intră: important este să jucăm bine și să câștigăm”, trasează fundașul liniile directoare ale unei concluzii.

Nicolae Leafu are un mic regret personal: ”Deocamdată nu am reușit să înscriu niciun gol, dar sunt convins că va veni și vremea mea. Mai important este, cum spuneam, că am început bine, după care am continuat și mai bine”.

Din fotbalul mare, Leafu l-a avut ca idol pe Steven Gerrard, dar după retragerea acestuia a început să se uite admirativ la jocul lui Sergio Ramos: ”Cred că este cel mai complet fundaș din lume la momentul actual, plus că are și un joc ofensiv excepțional. Aștept momentul în care va deveni cel mai selecționat fotbalist, probabil după Campionatul European din 2020”.

Leafu apreciază foarte mult și devotamentul suporterilor: ”Ne ajută extrem de tare să știm, să auzim că există oameni care își rup de la gură și din timpul lor, pentru Progresul Spartac, pentru noi. Este ceva deosebit și le mulțumim”.

În plan personal, Nicolae Leafu este absolvent al Facultății de Kinetoterapie, iar pe viitor și-a propus să urmeze și cursurile Școlii Naționale de Antrenor. ”Deocamdată principalul meu obiectiv este fotbalul. Îmi doresc enorm să promovăm cu Progresul Spartac, să jucăm în Liga a II-a. Cred că merităm acest bonus după două campionate în care am fost mereu acolo, în fruntea clasamentului”, mai spune Nicolae Leafu.

Pentru că am început cu sărbătorile, interlocutorul nostru, surprins la discuție după o ședință de antrenament, urează tuturor suporterilor progresiști „Sărbători fericite și multă sănătate”!

Silvian Matei – din Il Calcio la Progresul Spartac

Una dintre achizițiile verii, pentru echipa noastră, este Silvian Matei, fost jucător în Italia, la o echipă de Serie D, Crema. Silvian Matei a început fotbalul la CSS 2 București, sub comanda antrenorului Ion Mățăoanu, după care a trecut pe la mai multe formații, inclusiv Regal Atletico de Madrid București.

A participat în 2017 la un trial în Italia, unde a fost selecționat de cei de la Crema, care i-au propus ulterior un contract. Doi ani a jucat la această echipă italiană, de unde are amintiri foarte frumoase. Iată cum sintetizează proaspătul progresist experiența din Peninsulă: ”Nivelul fotbalului în Italia este extrem de dezvoltat. Am jucat în Serie D, al patrulea eșalon, dar care este comparabil, valoric vorbind, cu Liga a II-a de la noi. Pot să spun că am evoluat pe stadioane ale unor echipe mari, gen Modena sau Reggiana, care altădată au fost în elită”. Silvian continuă, după o scurtă pauză: ”Eu fiind născut în 1999, în acești doi ani m-am încadrat în categoria jucătorilor tineri, așa că am jucat constant. Apoi exista riscul să nu mai fiu titular și am crezut că este mai bine să joc, să am meciuri, să acumulez experiență. De aceea am acceptat și varianta reîntoarcerii în țară, iar oportunitatea Progresul Spartac este minunată”.

Până când și-a găsit postul de fundaș central, Silvian Matei a evoluat pe mai multe poziții. Povestea este interesantă și din acest punct de vedere: ”Inițial am jucat pe postul de mijlocaș defensiv. Italienii când mi-au văzut statura longilină m-au pus să joc fundaș central. A fost o mândrie pentru mine deoarece, se știe, fotbalul italian a avut întotdeauna apărări foarte bine organizate. În cel de-al doilea an la Crema am jucat fundaș dreapta, deoarece venise un antrenor nou care a dorit să îmi exploateze și mai mult calitățile fizice. Am lipsit numai în două meciuri, când am fost suspendat. Am jucat peste 30 de meciuri fundaș dreapta și numai în câteva fundaș central. Pot să spun că îmi place să joc oriunde. Important este să joc bine acolo unde mă pune antrenorul. Acum m-am obișnuit mai mult cu postul de fundaș central și sper să dau randament”.

Întrebat despre atmosfera de la Progresul Spartac, Silvian declară: ”Am fost primit extraordinar. Auzisem unele lucruri despre Progresul, însă nu foarte multe. Știam că acum doi ani s-au luptat până în ultima etapă pentru promovare. Acum sperăm să depășim acel statut și să promovăm”.

Ultima sa declarație deschide o adevărată Cutie a Pandorei, așa că întrebarea următoare este despre promovare: ”Campionatul este lung și greu. Oricine poate pierde puncte, ca și noi de altfel, unde te aștepți mai puțin. Important este să credem în șansa noastră, să jucăm, să respectăm suporterii și conducerea clubului pentru eforturile făcute, și să ne bucurăm de fotbal”.

Silvian Matei are dorința ca echipa să termine turul pe primul loc: ”Mai sunt două meciuri foarte grele. Pe CSM Alexandria ne dorim să îi batem, deoarece este ultimul meci pe teren propriu, înainte de vacanță. Va fi o luptă aprigă, probabil până la final de campionat. Mai este și deplasarea de la Craiova, foarte dificilă, dar vom merge la victorie”, spune tânărul nostru interlocutor.

Născut în 1999, Silvian Matei încearcă să îmbine fotbalul cu cartea, el fiind student în primul an al Facultății de Drept din cadtul Universității ”Nicolae Titulescu” București.

Mult succes!

Mihai Șandru – Progresul Spartac poate deveni una dintre primele academii ale țării

După meciul cu Astra II Giurgiu, câștigat categoric de progresiști cu 4-0, invitatul rubricii speciale ”Interviuri progresiste” este Mihai Șandru, cel care, cu această ocazie, a marcat primul gol în tricou bleu-albastru.

Mihai Șandru, deși este un jucător tânăr, are deja o istorie bogată în fotbal. A debutat la copii, la Progresul, la grupa antrenorului Beldie. La câteva luni după ce a pășit în Cotroceni a ajuns la grupa lui Andrei Erimia, unde s-a pregătit patru ani. De atunci datează relația dintre antrenorul progresist și jucătorul proaspăt venit la Progresul Spartac.

Traseul lui Mihai Șandru, după ucenicia sub bagheta lui Andrei Erimia, a continuat la Viitorul Constanța, unde a trecut de probele de selecție. A făcut antrenamente cu echipa mare, deși era junior, însă a jucat la echipele clubului inclusiv în Liga Campionilor U19. Apoi a fost cedat, sub formă de împrumut, la FC Argeș, unde a promovat cu echipa piteșteană din Liga a III-a în Liga a II-a. Plecarea lui Nicolae Dică la FCSB a forțat transferul de la gruparea argeșeană spre Academica din Clinceni, unde a evoluat în liga secundă ca junior în teren, iar apoi la Farul Constanța. Are peste 50 de meciuri în Liga a II-a, iar în vară, fiind liber de contract, a ales provocarea oferită de Andrei Erimia, de a pune umărul la promovarea cu Progresul Spartac: ”M-am bucurat enorm să mă reîntâlnesc cu antrenorul care m-a format. Am găsit la Progresul Spartac un colectiv deosebit, cu băieți fantastici, adevărați coechipieri. De aceea m-am și adaptat foarte repede”, spune Mihai Șandru.

Stângaci nativ, el poate juca orice post de pe banda respectivă: ”Până să ajung la Viitorul Constanța jucam numai extremă stângă. Hagi m-a reprofilat în fundaș stânga, dar acum pot spune că îmi plac la fel de mult ambele posturi. Faptul că în ultima perioadă am jucat mai mult fundaș face să mă simt ceva mai confortabil în apărare, dar asta nu înseamnă că mi-am pierdut simțul de atacant”, completează Șandru. Iar verificarea acestei ipoteze este chiar la ultimul meci, când a înscris un gol: ”Mă bucur că după câteva pase decisive am reușit să îmi trec numele pe lista marcatorilor. Mai important este însă că a câștigat echipa și că suntem pe primul loc al clasamentului”, spune Mihai Șandru.

Interlocutorul nostru crede că atmosfera progresistă, din Intrarea Vrabiei, este unică în fotbalul românesc: ”Faptul că există suporteri care ne urmează în deplasări, care găsesc puterea să cânte tot timpul, este ceva deosebit. Acest lucru ne face, pe noi, cei din teren, să ne simțit adevărați fotbaliști”, adaugă progresistul.

Având experiența de la Academia lui Gheorghe Hagi, Mihai Șandru are căderea de a compara: ”Este ceva fantastic să vezi, aproape permanent, terenul plin de copii care vin la antrenamente. Cred că, dacă lucrurile vor merge așa, Progresul Spartac are toate șansele să devină a doua academie din țară, după cea patronată de Gheorghe Hagi”. Despre subiectul promovării, Mihai Șandru afirmă încrezător: ”Avem o echipă foarte bună, dar fiecare meci, în parte, este foarte greu. Vom lupta pentru promovare, iar gândul meu este ca ulterior să promovăm cu Progresul Spartac în Liga I”.

Mihai Șandru este masterand la Facultatea de Educație Fizică și Sport a Universități Ovidius din Constanța, instituție de învățământ unde este și licențiat: ”Aș vrea, la un moment dat, să urmez exemplul coechipierilor Stanciu și Geană, să lucrez cu grupe de copii. De aceea am decis să fac și cursurile Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, pentru a avea competențele necesare”, încheie Mihai Șandru.

Fotbalistul legitimat la Progresul Spartac mergea de mic la FC Național, în Cotroceni, iar acum are contract cu Progresul Saprtac până la finalul sezonului. Este convins însă că această înțelegere se va prelungi, deoarece are încredere în spiritul și valorile progresiste…

 

Emisiune despre Progresul la A7TV

Astăzi, 10 noiembrie 2019, cu începere de la ora 22.00, postul de televiziune A7TV găzduiește o dezbatere despre Progresul București, echipa de fotbal de tradiție a Capitalei.

Emisiunea îi va avea ca invitați pe doi dintre progresiștii vechi, jurnaliștii Silviu Ghering și Valentin Căltuț.

Postul, care are statut generalist, poate fi recepționat pe mai multe rețele de cablu din București și din provincie. Cea mai lesnicioasă cale de acces spre această emisiune este însă pe portalul oficial al canalului TV, http://www.a7tv.ro, care preia emisia în direct și pe site.

Nu uitați, ora 22.00!

Silviu Ghering – Intrarea Vrabiei reprezintă acasă pentru Progresul

Un invitat special pentru rubrica Interviuri Progresiste este cunoscutul jurnalist Silviu Ghering, redactor-șef la ziarul Fanatik, cel care ține cu Progresul, din copilărie. Încă din debutul dialogului, Silviu Ghering dorește să povestească întâmplarea care l-a transformat în progresist pe viață: ”Familia mea locuia în Cotroceni, iar Progresul era una dintre echipele cele mai iubite ale Bucureștiului. De aceea, la un derby cu Steaua, disputat pe fostul Stadion Republicii, am mers cu tatăl meu la meci. Stadionul era arhiplin așa că nu am apucat să intrăm în tribune. Am găsit loc de unde se putea vedea meciul de pe un deal, din spatele unui gard. Ne-am urcat pe niște cutii de gheață, cum era pe vremuri. Tata era progresist, iar noi eram flancați de un căpitan și un colonel, care ambii țineau cu Steaua. Progresul a învins atunci cu 1-0 prin golul marcat de Viorel Popescu în minutul 82. Ce frumos a fost. De atunci sunt progresist”.

Jurnalistul precizează că ”niciodată nu și-a încălcat deontologia profesională în detrimentul simpatiei. Munca este muncă, drgostea pentru Progresul este altceva”. Totuși, Silviu Ghering are în palmares o serie de articole emoționante publicate pe tematică legată de istoria progresistă.

Silviu Ghering urmărește atent activitatea depusă la Progresul Spartac: ”Ceea ce se întâmplă la Progresul Spartac este sinonim cu performanța. Etapă de etapă sunt alături de băieți, deoarece lucrurile sunt foarte serioase și echipa merită susținută. Nu pot uita că în ambele sezoane de liga a III-a, în care s-a ratat promovarea, Progresul Spartac a fost superioară, ca rezultate directe, ambelor echipe care au ajuns în eșalonul secund. Cu Farul Constanța, în sezonul 2017-2018, Progresul Spartac a avut scoruri de 7-0 și 1-1, deci elocvente, în vreme ce anul trecut am condus Rapidul în Giulești până în minutul 88. Acel 1-2 de lângă Podul Grant a fost întors în Intrarea Vrabiei, când am învins cu 3-1”.

Discuția merge organic spre acel meci de la început de retur, 3-1 cu Rapid. Iată părerea jurnalistului progresist: ”Acea partidă este una de referință pentru noua casă a Progresului. Au fost peste 1000 de oameni la meci, iar duelul galeriilor a fost unul civilizat.. Sigur că rapidiștii au fost mai mulți, dar am remarcat atunci aplombul cu care micuța galerie progresistă a încercat să rivalizeze cu un oponent disproporționat numeric. În plus, victoria, bazată pe o motivație superioară a bleu-albaștrilor, recomandă acel meci ca unul de colecție”.

Dacă tot s-a vorbit despre suporteri, Silviu Ghering adaugă alte idei: ”Suporterii progresiști au fost întotdeauna speciali. Chiar dacă nu au fost niciodată prea mulți. Acum văd că s-a format o galerie omogenă, iar un număr de 30-40 de suporteri sunt permanent în tribună, pentru Progresul, acasă, dar și în deplasare. Este mare lucru”.

Deși în spațiul public s-a vehiculat multă vreme războiul pentru continuarea tradiției progresiste, Silviu Ghering pune punctul pe i: ”Problema este și va rămâne controversată. Ceea ce pot spune este că, actualmente, Intrarea Vrabiei este casa Progresului. Ceea ce face conducerea clubului Progresul Spartac înseamnă revitalizarea vechiului spirit progresist. Am apreciat că inclusiv pe site-ul oficial s-a făcut remarca potrivit căreia Progresul Spartac este o echipă nouă, care nu are legitimitatea juridică de a se considera continuatoarea tradiției progresiste. Numai că din 2009 încoace, când a apărut fractura în istorie, Progresul Spartac, vorbind despre criteriul performanței sportive și al celei manageriale, este entitatea cea mai în măsură să coaguleze, în jurul ei, spiritul progresist. Ca o dovadă a acestei afirmații este că la meciurile Progresului Spartac mă revăd cu prieteni vechi de peste 40 de ani, pe care i-am întâlnit în Cotroceni”.

Completează ideea același Silviu Ghering: ”Faptul că s-a investit într-un vechi stadion bucureștean, Prefabricate, poate însemna o reparație morală pentru bleu-albaștri. Știm bine cu toții cât am suferit la mutarea tribunelor, ori atunci când ne mutam de pe un stadion pe altul. Investițiile în infrastructură, faptul că recent s-a instalat o suprafață sintetică nouă, modernizarea bazei reprezintă tot atâtea motive să aplaudăm eforturile și să le sprijinim. Progresul Spartac reprezintă mult mai mult decât nimic.  Progresul Spartac este clubul care are dreptul de a se considera, mai departe, echipa guvernată de spiritul progresist, pe care deja l-a reînviat”.

Întrebat despre promovarea în liga secundă, Silviu Ghering răspunde optimist: ”Dincolo de slăbiciunea mea pentru Progresul, încerc să privesc competiția cu un ochi obiectiv. Echipa este tânără, ambițioasă, are jucători foarte buni, antrenori dedicați și conducători atașați de valorile progresiste. Cu o astfel de combinație este imposibil să nu reușești. Este însă greu de estimat, de spus când va promova Progresul Spartac. Deoarece există mulți factori, unii extrasportivi, care pot influența performanța. De aceea cred că orice campionat este foarte greu și niciun adversar nu trebuie subestimat. Sunt însă convins că va veni și vremea bleu-albaștrilor. Curând!”

Dialogul pe tematică progresistă, cu Silviu Ghering, este infinit. Omul este o enciclopedie bleu-albastră și vorbește cu patos despre o echipă specială, deservită și susținută de oameni speciali. La final, Silviu Ghering a promis că va susține în continuare Progresul Spartac, în spiritul atât de frumos al vechiului Progresul: Progresul Spartac ne-a oferit, nou, progresiștilor, minunata opțiune de a nu uita cum era odinioară. Din acest motiv suntem datori, toți progresiștii, să susținem Progresul Spartac. Mult succes mai departe”, a încheiat suporterul Silviu Ghering acest interviu neconvențional.

 

Albert Ispas – Progresul la perfectul simplu

Pe vremea lui Balaci și Oblemenco, dar și mai târziu în epoca lui Cămătaru sau Gică Popescu, umbla o vorbă în fotbalul românesc, conform căreia ”dacă nu ai trei olteni în echipă, nu ai echipă”. Noi avem unul, pe juniorul Albert Ispas, care a și marcat, culmea, în poarta doljenilor de la Tractorul Cetate, primul său gol la seniori, în campionat. Vârful de atac care îl idolatrizează pe argentinianul Leo Messi mai înscrisese, pentru Progresul Spartac, în partida de Cupa României de la Moreni. El însuși povestește cum este să înscrii la seniori: ”Este un sentiment aparte. Pentru orice atacant, golul reprezintă bucuria supremă. Sper să înscriu de cât mai multe ori pentru Progresul Spartac”.

Recrutarea pentru bleu-albaștri a lui Ispas este o poveste inedită, spusă chiar de interlocutor: ”În vară evoluam la echipa de juniori republicani de la Academia Gică Popescu din Craiova. Am avut un amical cu Progresul Spartac, iar ulterior am fost anunțat de antrenorii de la Academie că sunt dorit la București. Desigur că am acceptat această nouă provocare, în condițiile în care mi s-a oferit șansa de a juca la o echipă foarte bună, cu pretenții de promovare”. De fapt, Ispas ne-a oferit și jumătate din răspunsul la o întrebare pe care o intuia: cum este la Progresul Spartac? Tot el a continuat: ”Organizarea este impecabilă, iar băieții din echipă sunt realmente extraordinari. M-au ajutat foarte mult să mă adaptez și să ating maximum de randament”.

Fiind încă la juniori, el este folosit și la republicani. Cum descrie Albert ispas situație, aflați în frazele care urmează: ”Este foarte bine că sunt mereu în priză. Când nu prind echipa la seniori, automat sunt pe raportul de joc la juniori republicani. Important este că pe lângă antrenamente am și posibilitatea să joc săptămânal, indiferent de nivel, să marchez goluri și să capăt experiență într-un ritm accelerat. Mă ajută foarte mult și faptul că la Progresul Spartac se utilizează, în genul marilor academii, un sistem tehnico-tactic unitar la echipele de juniori, ca și la seniori”.

Cum Progresul Spartac a fost mutată într-o altă serie geografică, întâmplarea face ca, la un moment dat, echipa noastră să se confrunte cu satelitul Universității Craiova, echipă emblematică pentru orice oltean: ”Visez ca într-o zi să joc pe Centralul din Bănie. Poate chiar cu Progresul Spartac, împotriva Craiovei. Pentru mine meciurile cu Universitatea II vor fi de două ori mai importante și sper să marchez în ambele. Fotbalul, pentru olteni, se conjugă la perfectul simplu. Pentru mine, actualmente, Progresul este la perfectul simplu, adică noua mea casă”, ne spune tânărul vârf.

Albert Ispas s-a mutat și cu școala la București, pe filieră progresistă, fiind elev în clasa a XII-a la Colegiul Tehnic ”Dinicu Golescu”. El urmează, în vară, să susțină examenul de bacalaureat. Conducerea Progresul Spartac urmărește, ca și în cazul celorlalți tineri, cu mare atenție situația lor școlară și dezvoltarea educațională.

La final, Albert ne mai spune doar atât: ”Transferul la Progresul Spartac este cea mai importantă realizare a carierei mele. Sper să fiu la cote maxime în fiecare meci”.

”Fiecare pentru toți” – un nou motto pentru progresiști

Deși a mai fost, recent, invitat la rubrica Interviuri progresiste, mijlocașul Bebe Geană a fost protagonistul unor faze antologice la meciul de la Slatina, încheiat la egalitate, 2-2. Din acest motiv, Geană este din nou la microfon, explicandu-ne în limbajul elevat caracteristic ce sentimente a trăit la Slatina. Citește în continuare „”Fiecare pentru toți” – un nou motto pentru progresiști”

Răzvan Milea – debutantul Progresului

Invitatul rubricii Interviuri progresiste de astăzi este Răzvan Milea, mijlocașul venit în vară de la CSA Steaua. Milea a debutat în Liga a III-a la Progresul Spartac, el evoluând, anterior, la seniori, doar în două jocuri de Cupa României (faza pe Bucureşti) la Steaua. Considerat unul din liderii de generatie de la grupa U19 de Liga Elitelor de anul trecut a Stelei, Răzvan Milea face parte din grupul venit in 2017 de la Regal și a avut o adaptare mai greoaie la stilul progresist de joc. Citește în continuare „Răzvan Milea – debutantul Progresului”