Articole

Meci important azi cu Metalul

Expresia clasica „cel mai important meci este cel care urmeaza” este mai adevarata ca niciodata in cazul Progresului Spartac, aflata inca in „pole position” (asta ca sa nu mai explicam ca e pe locul doi dar de fapt pe primul…) cu doar trei etape inainte de finalul campionatului. Adversarul de azi este cel mai bine clasat dintre cele trei echipe pe care le vom mai intalni in acest sezon – locul 5, fata de Modelu – locul 8 si FCSB 2 – locul 6. Buzoienii au de altfel si cea mai buna aparare din serie din perspectiva numarului total de goluri primite – doar 21. Citește în continuare „Meci important azi cu Metalul”

Progresul Spartac 2 – AFC Asalt 2-4 (0-2)

Astazi, echipa secunda a Progresului Spartac a cedat din nou pe teren propriu in fata unei formatii, AFC Asalt, care a dorit sa isi mentina sansele (mai mult teoretice) de a prinde un loc in playoff. Jocul a fost unul echilibrat dar oaspetii si-au valorificat plusul de experienta fiind permanent in avantaj. Golurile noastre au fost inscrise de Loghin si Nemtescu. Citește în continuare „Progresul Spartac 2 – AFC Asalt 2-4 (0-2)”

Timpul nu iartă, timpul nu uită – o parcurgere subiectivă a istoriei Progresului

Suporterul de fotbal este subiectiv prin definiție. Dacă întrebi pe vreunul despre istoria clubului său, în primul rând pregătește-ți răbdarea pentru că îți va povesti multe, și multe povestiri vor fi apreciate în termeni absoluți. Și eu – tot suporter, dar nu al unui club oarecare, ci al echipei cu cea mai inspirată combinație de culori, cu cel mai idealist nume, și, mai ales, cu cea mai epică istorie posibilă a unui club de fotbal. Bat spre același clișeu? Bun. Pentru că în rândurile de mai jos am încercat să surprind câteva episoade ale istoriei progresiste prin care sper să mă îndepărtez de șablonul subiectiv și din care sper să fie ușor de înțeles de ce istoria Progresului a reușit să mă captiveze, să mă țină activ în susținerea echipei prin toate mijloacele la îndemână și prezent la stadion de peste 20 de ani. Citește în continuare „Timpul nu iartă, timpul nu uită – o parcurgere subiectivă a istoriei Progresului”