Aceeași poveste cu Alexndria

Partida părea să decurgă în mod normal, cu cele două formații luptânu-se de la egal la egal pentru fiecare fază, anunțând un meci cu scântei când au intrat la pauză cu scorul de 1-1. Oricât de frustrant ar fi să repetăm aceleași rubrici săptămână de săptămână, o decizie de arbitraj schimbă din nou radical traiectoria partidei, decarul Andrei Florescu primind un cartonaș roșu la o fază în care adversarul faultat s-a aflat, după cum arată în mod obiectiv reluarea, în poziție neregulamentară.

Fără Florescu, și cu un jucător în minus, bleu-albaștrii au început să combine vizibil mai greu, predând inițiativa celor de la Alexandria. Robert Jerdea ajunge singur în fața lui Păun, reușind să completeze remontada, ca mai apoi să profite de ultima fază a meciului, la care portarul nostru avansase în careul advers pentru o lovitură de la colț progresistă, găsind poarta goală pentru cel de-al treilea gol teleormănean.

Dacă tot pare că după-amiezile de sâmbătă din Intrarea Vrabiei se apropie din ce în ce mai mult, merită în continuare să încercăm emularea primei reprize din acest meci, pentru a încerca să respectăm cât mai mult tricoul bleu-albastru. Tot înainte!

Primul 11 progresist pentru acest meci a fost:

Final nefast în meciul cu Metaloglobus

Revin golurile pe final de repriză primite de clubul nostru, cei de la Metaloglobus reușind să strecoare trei puncte în ultimele minute ale partidei din weekend-ul trecut.

Deși adversarii noștri au ținut de balon mai mult, atacurile acestora au fost dezamorsate eficient de defensiva progresistă, care nu i-a lăsta să aibă prea multe șuturi pe poartă. Chiar și așa, o centrare periculoasă îl găsește în careu pe Dragoș Huiban, care reușește să împingă mingea în poarta lui Păun, cu doar câteva minute rămase.

Chiar și așa, alegem să trăim în prezent, faptul că putem continua în Liga a 2-a până și în circumstațele noastre rămânând un motiv bun pentru a continua să luptăm meci de meci, indiferent de ce ne va aduce finalul sezonului!

Tot înainte!

Progresul Spartac – CS Tunari 1-2

Din păcate, după o a doua repriză echilibrată, clubul nostru nu a reușit să-și mențină avantajul de la pauză, cei de la Tunari reușind să întoarcă scorul prin dubla lui Mihai Leca, care a marcat de două ori din mingi sărite în fața lui Păun.

Meciul a inceput promitator, Progresul atacand curajos si reusind sa deschida scorul in minutul 28 prin Isaac Solet, 1-0 fiind rezultatul consemnat la pauza.

Fiind pentru prima dată în avantaj în acest sezon, această înfrângere este și mai dificil de suportat, însă rămânem cu speranța că acest lucru arată progresul jocului bleu-albastru, precum și exemplul pertinent al celor de la Metaloglobus, care se aflau în aceeași situație anul trecut, cu un singur punct după opt etape.

Lotul de start al Progresului:
55. Paun
37. S. Radu
5. Parfeon (C)
95. Leafu
6. Grigore
21. Istrate
24. Purice
10. Florescu
8. Petcu
28. Solet
79. Chiritoiu

Eșec cu CS Mioveni

Decalajul de experiență a făcut diferența astăzi la Mioveni, fosta formație din Superligă profitând mai mult de propriile șanse, reușind să-și asigure cele trei puncte.

După golurile din contraatac ale lui Gantea și Bolohan, părea că ghinionul înmagazinat în partidele cu Dumbrăvița și Viitorul Pandurii urma să se revanșeze prin Andreas Chirițoiu, care a reușit, la rândul lui, o execuție frumoasă din afara careului, pentru a înjumătăți diferența.

Din păcate, la doar patru minute, un fault în careu contestat de jucătorii bleu-albaștrii a dus la al treilea gol al argeșenilor, Blănaru închizând tabela prin marcarea loviturii de la 11 metri.

Ne îndreptăm privirile către meciul de șase puncte de săptămâna viitoare de la Buftea, în care vom primi vizita celor de la CS Tunari. 🔜

💙 Tot înainte! 💙

Ciprian Stanciu revine la Progresul!

După câteva zile tensionate, în care am fost nevoiți să așteptăm decizia Comisiei Naționale de Soluționare a Litigiilor, clubul nostru a oficializat acum câteva ore transferul atacantului de 32 de ani Ciprian Georgian Stanciu! Golgheter all-time al proiectului Progresul Spartac, și lider incontestabil al vestiarului, acesta revine înapoi acasă, în Intrarea Vrabiei, după doi ani și jumătate!

Istoria bleu-albastră a lui Ciprian Stanciu începe în anul 2000, când și-a început la 10 ani cariera fotbalistică din Cotroceni, la FC Național. Șase ani mai târziu, la doar 16 ani, acesta avea să debuteze pentru echipa mare a bancarilor, chiar în Liga 1, unde a intrat de trei ori de pe bancă împotriva celor de la Politehnica Timișoara, Argeș Pitești și FC Vaslui, pentru un total de 37 de minute. Ciprian a continuat să joace în Cotroceni până la desființarea Progresului original, din primăvara lui 2009.

În vara următoare, acesta s-a transferat la un alt club care avea să influențeze fotbalul românesc, ajungând în Ovidiu, unde a jucat în Liga a 3-a pentru Viitorul Constanța, chiar în primul an al proiectului demarat de către Gheorghe Hagi. La vârsta de 19 ani, el a jucat 20 de meciuri în acel sezon, marcând de trei ori pentru constănțeni, și ridicând trofeul promovării, alături de colegii săi, la finalul anului.

Ciprian a rămas și sezonul următor în al treilea eșalon, fiind împrumutat de către Viitorul la Spicul RomPan București. În vara lui 2011, acesta avea să debuteze în al doilea eșalon, după ce s-a transferat la Viitorul Brănești, pentru care a marcat de două ori, în 11 meciuri jucate. După retragerea din campionat a ilfovenilor, el și-a încheiat sezonul tot în Liga a 2-a, în tricoul celor de la FC Botoșani, pentru care a marcat un gol în șapte partide.

După jumătate de an în Liga a 3-a, la CS Afumați, Ciprian și-a început aventura din străinătate, semnând pentru formația din al doilea eșalon al Ungariei, Putnok VSE, unde a jucat în șapte partide. În vara lui 2013, s-a transferat în zona Toscana a Italiei, la formația Pro Piacenza, din Serie D. Alături de italieni, a ridicat trofeul campionatului, reușind astfel promovarea în cel de-al treilea eșalon, după un sezon în care acesta e experimentat destul de mult cu roluri de mijlocaș, lucru pe care îl vedem și în jocul său din ziua de azi.

După încă un sezon în Piacenza, în care a reușit, alături de colegii săi, să evite retrogradarea, Ciprian s-a decis că este momentul să revină înapoi în România, semnând pentru Metaloglobus, care se aflau la vremea aceea în Liga a 3-a. Pentru formația din Pantelimon, el a jucat în a doua jumătate de an a sezonului 2015-2016, și în prima jumătate a sezonului 2016-2017, punând umărul la eventuala lor promovare cu două goluri.

La finalul lui 2016, după mai bine de șapte ani de la plecarea lui din Cotroceni, Ciprian a arătat că are încredere în viitorul proiectului Progresul Spartac, alegând să coboare în Liga a 4-a. Chiar și așa, un lucru uitat despre debutul lui oficial în Intrarea Vrabiei este faptul că acesta a avut loc pentru formația noastră secundă, în sferturile Cupei României – Faza București, chiar împotriva primei echipe a Progresului!

Acesta avea să debuteze și pentru echipa mare a lui Andrei Erimia în primăvară, cu poftă de goluri, reușind să înscrie de 21 de ori în cele 11 meciuri rămase în sezonul regulat al campionatului, și ridicând la final, alături de restul progresiștilor, trofeul promovării în Liga a 3-a, după faimosul „Miracol de la Crevedia”.

În primul an din al treilea eșalon al clubului nostru, Ciprian avea să-și înregistreze cel mai bun sezon de până acum din fața porții, reușind un număr neverosimil de 23 de reușite, în 25 de meciuri, în lupta noastră pentru promovare împotriva Farului Constanța. Deși, la finalul acelui sezon, nu am reușit să urcăm în al doilea eșalon, atacantul nostru s-a putut mândri cu titlul de golgheter al echipei, al seriei, și al doilea al întregului eșalon, reușind, în același timp, să fie al treilea cel mai utilizat jucător al nostru (2074 minute, după George Apostol și Iulian Răduță), și să poarte pentru prima dată banderola de căpitan, în Etapa a 19-a.

În sezonul 2018-2019, mentalitatea clubului nostru, precum și o parte din lot, au fost schimbate, lucru care ne-a afectat poziția în clasament din prima parte a sezonului. Chiar și așa, un lucru pe care ne-am putut baza a fost abilitatea ofensivă a lui Ciprian Stanciu, care pe lângă titlul inevitabil de golgheter al Progresului, cu 20 de goluri în 29 de meciuri, a devenit și un jucător care se implica la creația fazelor, precum și căpitanul „full-time” al echipei.

În sezonul următor, Ciprian a preluat și rolul inedit de antrenor, ghidând cea mai mică grupă progresistă în începutul carierei lor fotbalistice. Campania din Liga a 3-a părea să meargă bine, cu 12 goluri în 15 etape pentru Ciprian, care a continuat să fie liderul vestiarului, și cea mai bună șansă a clubului nostru de a promova în al doilea eșalon de până atunci, aflându-ne într-o luptă cu CSM Slatina. Din păcate, după cum știm, acel sezon avea să fie întrerupt de către pandemia de Covid-19, iar după aproape cinci luni în care lotul progresist nu a avut permisiunea de a se antrena împreună, Progresul avea să cedeze în fața slătinenilor, în urma unui baraj controversat.

Datorită tăierii masive de costuri la care a fost nevoit clubul nostru, cincisprezece din unii dintre cei mai importanți jucători bleu-albaștrii au părăsit Intrarea Vrabiei în vara lui 2020, inclusiv căpitanul Ciprian Stanciu. Acesta a semnat pentru Minaur Baia Mare, având, din păcate, un prim sezon destul de dificil, în care accidentările l-au ținut departe de teren, pe care a călcat de doar trei ori în acel sezon, în startul campaniei.

Sezonul următor avea să marcheze întoarcerea senzațională a lui Ciprian, reușind să marcheze de 16 ori în doar 20 de meciuri pentru băimăreni, care l-au făcut golgheterul clubului, și al doilea al Seriei a 10-a (în spatele lui Stefan Visic), dar și să devină unul dintre căpitanii băimărenilor. La finalul sezonului, cu banderola de lider pe braț, Ciprian avea să reușească a patra promovare din cariera sa, urcând în cel de-al doilea eșalon cu Minaur.

În primul său sezon în Liga a 2-a a României din ultimii zece ani, acesta a jucat de 17 ori, marcând trei goluri pentru băimăreni, și purtând de cinci ori banderola de căpitan. Acum doar câteva ore, Ciprian Stanciu și-a reziliat contractul cu cei de la Minaur, completând o revenire de senzație, înapoi în tricoul progresist!

Statistică detaliată la Progresul:


Sezonul 2016-2017: 16 meciuri / 22 goluri

  • Liga a 4-a București: 14 meciuri / 22 goluri
  • Cupa României – Faza București: 1 meci
  • Baraj Liga a 3-a: 90 minute / 1 gol

Sezonul 2017-2018: Minute – 2074 / 25 meciuri / 23 goluri

  • Liga a 3-a: 2074 minute / 25 meciuri / 23 goluri

Sezonul 2018-2019: Minute – 2565 / 29 meciuri / 20 goluri

  • Liga a 3-a: 2295 minute / 26 meciuri / 19 goluri
  • Cupa României: 270 minute / 3meciuri / 1 gol

Sezonul 2019-2020: 1468 minute / 17 meciuri / 12 goluri

  • Liga a 3-a: 1288 minute / 15 meciuri / 12 goluri
  • Cupa României: 90 minute / 1 meci
  • Baraj Liga a 2-a: 90 minute / 1 meci

Acum că a ajuns înapoi în Intrarea Vrabiei, unde deja a început să poarte banderola de căpitan în ultimele amicale ale iernii, Ciprian Stanciu pare să fie exact piesa care lipsea din puzzle-ul bleu-albastru, în încercarea noastră de a ne salva de la retrogradare. El e un atacant înzestrat, care a arătat că se poate instala perfect în sistemele tactice ale clubului nostru și ale antrenorului Andrei Erimia, și poate cel mai important, un lider cu experiență, pregătit să scoată tot ce e mai bun din lotul nostru tânăr!

Bine ai revenit, Ciprian!

Timpul nu iartă, timpul nu uită – o parcurgere subiectivă a istoriei Progresului

Suporterul de fotbal este subiectiv prin definiție. Dacă întrebi pe vreunul despre istoria clubului său, în primul rând pregătește-ți răbdarea pentru că îți va povesti multe, și multe povestiri vor fi apreciate în termeni absoluți. Și eu – tot suporter, dar nu al unui club oarecare, ci al echipei cu cea mai inspirată combinație de culori, cu cel mai idealist nume, și, mai ales, cu cea mai epică istorie posibilă a unui club de fotbal. Bat spre același clișeu? Bun. Pentru că în rândurile de mai jos am încercat să surprind câteva episoade ale istoriei progresiste prin care sper să mă îndepărtez de șablonul subiectiv și din care sper să fie ușor de înțeles de ce istoria Progresului a reușit să mă captiveze, să mă țină activ în susținerea echipei prin toate mijloacele la îndemână și prezent la stadion de peste 20 de ani. Citește în continuare „Timpul nu iartă, timpul nu uită – o parcurgere subiectivă a istoriei Progresului”

Emblema nouă, realizată de suporteri

După o bază sportivă nouă și o promovare back-to-back a echipelor de seniori, de la începutul acestui sezon clubul nostru are și o emblemă nouă! Suporterii au venit cu o propunere de nerefuzat astă-vară. Ei au îmbinat trecutul cu prezentul pentru a crea blazonul renașterii progresiste. Vom enumera mai jos elementele vizuale care au fost luate în considerare: Citește în continuare „Emblema nouă, realizată de suporteri”

COMUNICAT

Drept la replică față de articolele apărute recent în presă despre cele întâmplate sâmbătă la meciul de baraj nedisputat.

Ca urmare a unei erori umane (care rămâne de stabilit dacă ne aparține doar nouă), clubul Progresul Spartac a fost sancționat cu pierderea, 0-3, a meciului cu Voința Crevedia 2, din cadrul primului tur al barajului de promovare la liga a treia, pentru neasigurarea corespunzătoare a asistenței medicale. Facem precizarea că la meci se aflau totuși prezenți un medic și doi asistenți dar oficialii partidei au considerat că este nevoie de DOI medici.
Cu această ocazie, media a preluat, din păcate fără nici o verificare, denigrări grave ale clubului nostru lansate de rivali sau foști rivali învinși de noi în campionatul 2016-2017. Citește în continuare „COMUNICAT”