Filă de poveste – Progresiști la baza Luceafărului

Luceafărul București a însemnat un proiect unicat în fotbalul românesc. Inaugurat în anul 1978, Centrul Național de Fotbal propunea comasarea tinerilor jucători din țară, sub forma unei echipe de club. Juniorii de la diverse categorii de vârstă urmau să primească școlarizare, cazare, masă și antrenamente de performanță. Roadele acestui proiect ambițios nu au întârziat să apară. Medalia de bronz de la Campionatul Mondial din Australia 1981, ori alimentarea naționalei României ani de zile cu jucători de valoare, reprezintă efectele pozitive ale experienței Luceafărul.

Ideea a pornit în 1976. De fapt, era doar o reconfigurare a ceea ce s-a întâmplat în 1962. Atunci, după ce naționala României de juniori cucerise titlul european, s-a înființat bunica Luceafărului, Viitorul București. cei mai talentați tineri au jucat un tur de campionat în Divizia A, după care echipa s-a desființat.

Oficialii Federației Române de Fotbal au trimis, în 1976, mai mulți antrenori de juniori în țară, să efectueze selecții. În colectivul tehnic s-au aflat și doi dintre reputații antrenori din sectorul juvenil, ambii progresiști: Ioan Kluge și Nicolae Gorgorin. După aceea, Aurel Măndoiu a fost numit la cârma selecționatei UEFA 81, formată din jucători născuți în 1962 sau mai tineri. Din nefericire, Măndoiu nu a mai fost menținut în funcția de antrenor și pentru turneul final din Australia.

Printre primii selecționați la Luceafărul s-au aflat și doi fotbaliști progresiști, ambii născuți în 1963, deci componenți ai lotului UEFA 82. Este vorba de portarul Constantin Gîrjoabă și de mijlocașul Emil Stoica. Progresul, sub comanda lui Gheorghe Cristoloveanu, cu cei doi fotbaliști în echipă, câștigase titlul la juniori mari, 1-0 cu FCM Baia Mare, în vara lui 1978. Gîrjoabă va ajunge și în lotul de la Antipozi, fiind medaliat cu bronz la Campionatul Mondial.

Luceafărul alinia echipe în mai multe competiții naționale. Cei mici, din clasele a IX-a și a X-a, jucau în campionatele de juniori republicani. Cei din clasa a XI-a evoluau la Divizia C, iar cei de clasa a XII-a jucau în Divizia B. Meciurile de la seniori ale Luceafărului nu se contabilizau în clasament, iar formațiile care dădeau jucători la lotul Luceafărul nu mai erau obligate, conform regulamentului, să folosească un jucător junior în teren.

Foarte frumoasă a fost partida din ediția Diviziei B 1979-1980 dintre Progresul și Luceafărul, câștigată de bleu-albaștri în Cotroceni, cu 1-0.

Proiectul Luceafărul a fost copiat de francezi, care au inițiat faimosul centru juvenil de la Clairefontaine. De asemenea, Federația Română de Handbal a imitat Luceafărul și a creat centre de excelență care au adus succese majore pe semicercuri, la Rm. Vâlcea (masculin), respectiv Sf. Gheorghe (feminin).

Luceafărul București s-a desființat în 1984, motivele fiind și acum neclare. Pretextul a fost existența unor lipsuri la… magazia de echipament.

 

Marele Viscol și Progresul

La 6 februarie 1954 asupra României se abătea urgia albă. Cantități mari de zăpadă au căzut în câteva zile, iar viscolul puternic a ridicat troiene de zăpadă și de cinci metri în Capitală.

Evident, activitatea fotbalistică a fost afectată de terenurile înghețate și pline cu zăpadă, așa că fotbaliștii progresiști nu au putut relua la timp antrenamentele. Atunci se juca în sistemul primăvară-toamnă, începutul campionatului fiind în primele luni ale anului. Fără antrenamente în picioare, fotbaliștii bancari au mers la Arad, în perioada 1-14 martie 1954, pentru un turneu de baraj ca să promoveze în prima ligă. Celelalte participante au fost Metalul Câmpia Turzii și ICO Oradea.

Chiar fără antrenamente consistente, progresiștii s-au prezentat onorabil. Rezultatele lor în triunghiularul arădean au fost următoarele: 1-1 și 0-0 cu Metalul Câmpia Turzii, 0-0 și 0-1 cu ICO Oradea. Sub numele de Spartac Finanțe Bănci București, echipa noastră a terminat pe locul al treilea turneul de baraj, cu trei puncte acumulate.

În luna aprilie a lui 1954 are loc schimbarea de denumire, din Spartac în Progresul București. Apoi, în campionatul Diviziei B, Progresul va defila și va promova la pas, a doua clasată fiind Progresul Sibiu, la 7 puncte distanță. Tot în 1954, dar în toamnă, echipa de juniori Progresul București va deveni campioană națională, sub comanda lui Cornel Drăgușin, după o finală pe Giulești cu Metalul Câmpia Turzii, scor 1-0.

Amintiri…

Filă de istorie! Aurică Beldeanu, debut în prima ligă la Progresul

beldeanu

Exact pe 2 noiembrie 1971, Aurică Beldeanu, marele mijlocaș de mai târziu al Universității Craiova, debuta în Divizia A, având puțin peste 17 ani. Primul său meci în elită a fost pe ”23 August”, la Progresul, într-un derby bucureștean considerat în deplasare, cu Dinamo, încheiat la egalitate, 1-1.

Din tăietura de ziar ”Sportul popular”, atașată acestui articol, deslușim echipa progresistă aliniată în acel meci: Manta – Viorel Popescu, Măndoiu, Grama, Constantinescu, Năstase, Beldeanu, Țarălungă, Alecu (min. 65 Matei), Ciolcă, Decu (min. 60 Radu Ionescu).

Debutantul Beldeanu a fost notat cu 7 pentru evoluția sa, terminând partida în teren. Dinamoviștii au deschis scorul în minutul 71 dintr-un penalty transformat de Dumitrache, iar Ghergheli și-a înscris în proprie poartă, în minutul 89.

Beldeanu a jucat până în 1972 la Progresul București, punând umărul și la promovarea pe prima scenă a progresiștilor, din 1970. A plecat apoi la CSM Reșița și de acolo la Universitatea Craiova, unde a cucerit două titluri naționale și patru Cupe ale României.

Aurică Beldeanu are 18 selecții la echipa națională a României, pentru care a marcat patru goluri.

Filă de istorie! Cum a ajutat Progresul la cutremurul din 1977

Câteodată ne place să răsfoim paginile îngălbenite de istorie. Progresul a avut nu doar performanțe sportive, ci și sociale. Astăzi vorbim despre cum s-a implicat echipa de fotbal progresistă în sprijinul sinistraților de după marele cutremur de pământ înregistrat la 4 martie 1977, care a produs peste 1000 de morți și numeroase pagube materiale în București, dar și în provincie. Citește în continuare „Filă de istorie! Cum a ajutat Progresul la cutremurul din 1977”

Poveste: Progresul a jucat în Irak, în plin embargou american

Progresul in IRAK

O poveste de istorie recentă a echipei de fotbal Progresul București ne amintește despre ”curajul” fotbaliștilor bancari de a merge pentru un meci amical cu naționala Irakului, în Golful Persic, în plin embargou impus de americani, în 1993. Pe 9 noiembrie, la Bagdad, Capitata statului arab aflată în stare de război, progresiștii mergeau pentru un meci revanșă. La București, pe 21 septembrie, irakienii câștigaseră cu 2-1. Citește în continuare „Poveste: Progresul a jucat în Irak, în plin embargou american”

Filă de istorie: Progresul a câștigat de cinci ori Cupa Municipiului București

Progresul București a fost una dintre cele mai iubite echipe din Capitală și chiar provincie. Aerul ușor bonom care a învăluit parcursul istoric al echipei bancare a atras, magnetic, iubitorii români ai balonului rotund. Cum resursele financiare ori vicisitudinile social-politice nu au permis achiziționarea prea multor trofee, Progresul rămâne o echipă fără un palmares foarte bogat, în pofida tradiției și a poveștilor uluitoare. Citește în continuare „Filă de istorie: Progresul a câștigat de cinci ori Cupa Municipiului București”

“AICI E PROGRESUL“!

Chiar in aceste zile s-au implinit doi ani de cand Progresul Spartac s-a mutat pe stadionul propriu din Intrarea Vrabiei, devenit noua casa a „bleu-albastrilor”. De atunci echipa a sustinut 25 de partide oficiale aici, incheiate cu 21 de victorii, doua egaluri si doua infrangeri. Extrem de interesant de observat este ca cele patru nereusite au venit intr-o „serie neagra” inceputa imediat dupa ratarea promovarii in liga a doua, la Modelu! In rest, doua siruri de victorii in lant, din care ultima, cu Rapid, e de departe cea mai rasunatoare. Citește în continuare „“AICI E PROGRESUL“!”

Progresul Spartac – Rapid 3-1 (2-0). O victorie cât un campionat!

Stadionul ”Progresul Spartac” a găzduit derby-ul primei etape a returului, din seria a II-a a Ligi a III-a la fotbal. Progresul Spartac a învins dramatic cu scorul de 3-1 (2-0) pe liderul Rapid București, formație cu candidatură certă la promovarea în eșalonul secund. Antrenorul Andrei Erimia a abordat acest meci cu următoarea formulă de echipă: Răduță – Vlad, Leafu, Lolescu, Parfeon – Dițu, Donca, Geană, Boiangiu – Stanciu și Ed. Radu.

Partida a început cu aproape un sfert de oră întârziere, deoarece a doua ambulanță nu a putut intra în incintă, suporterii rapidiști blocând poarta de acces. Citește în continuare „Progresul Spartac – Rapid 3-1 (2-0). O victorie cât un campionat!”

Progresul și Rapid – amintirea unui record imposibil de egalat

Progresul Vulcan și Rapid au fost protagonistele unui record de audiență stabilit în anul 1980, pentru un meci de fotbal din ligile inferioare. Pe 8 iunie 1980, în returul sezonului 1979-1980, cele două echipe bucureștene s-au întâlnit pe fostul Stadion ”23 August”, în fața a 80 000 de spectatori, într-un meci contând pentru Divizia B, denumirea de atunci a Ligii a II-a. Partida, un derby al seriei, a fost câștigată de echipa progresistă cu scorul de 3-1. La finele sezonului, bancarii au reușit să promoveze în Divizia A.

În tur, pe ”Republicii”, Rapidul câștigase cu 5-1, însă la numărul total de puncte Progresul a fost superioară. Citește în continuare „Progresul și Rapid – amintirea unui record imposibil de egalat”